Ramasagul - Scena 17
de Vasile Alecsandri
Scena 17
Teodoreanu, Nicu (in cabinel)
Teodoreanu (pe canape): Scumpul meu, sufletul meu!... Foarte multamesc de dragoste... Mai bine faceam eu de ma intorceam binisor acasa; incai acum n-as fi cu frica-n spate... Da mincal-ar moliile de barbat!... tocmai acum si-a gasit sa vie? Nu putea sa se pravale pe drum si sa-si rupa un picior?... Ia, asa sint barbatii... cind nu te astepti nicidecum, top, iti cad in cap... Ce sa fac acum?... Cu intunericul ista nu pot vide nici cit o palma dinaintea mea... De-oi cauta sa gasesc usa, pot sa dau vrun scaun jos, sa fac vuiet si sa destept barbatul. Mai bine s-astept... dar pana cind s-astept?... si eu ziceam ca-i intimplare placuta!... ba ca chiar!...
Nicu (deschizind usa cabinetului, in parte): Nu se mai aude nimic.
Teodoreanu (auzind usa cabinetului deschizindu-se, se arunca in fundul canapelei si zice in parte): Parc-am auzit ca s-a deschis o usa... Oare nu-i el?
Nicu (auzind canapeua scirtiind): O scirtiit ceva... (intra degraba in cabinet.)
Teodoreanu: De cind sint nu mi s-a batut inima asa de tare... (Cautind imprejur.) Nu se zareste nimic... sa vede ca mi s-a parut... (Auzind usa.) Iar?
Nicu (deschizind usa): Oare sa fie cineva in salon? Ia s-ascult... (Asculta.)
Teodoreanu: Ce sa fie? (Asculta).
(Mica tacere.)
Nicu: A fi vro mita culcata pe canape.
Teodoreanu: Negresit ca-i vrun soarec... Uf!... m-am saturat de sezut... Ia sa cerc sa gasesc usa. (Se scoala de pe canape, merge incet si pipaind prin casa.)
Nicu: Acum socot ca ma pot duce. (Se porneste asemene spre usa.)
(Bojbaind amindoi prin intuneric, se ating cu minile si stau incremeniti.)
Teodoreanu, Nicu (in parte): Parc-am atins o mina de om!
(impreuna, in parte.)
Teodoreanu,
Am asudat
s-asud mereu,
Parc-am intrat
in feredeu!
Simt ca slabesc,
Ma-ngalbenesc,
si ma topesc;
Valeu, valeu!
Nicu
Am inghetat
si-nghet mereu,
Parc-am intrat
in gheata, zau.
Ma otaresc,
Ma-nvinetesc,
Ma-ntepenesc;
Valeu, valeu!
Teodoreanu: Astfel asud, ca pare ca ma topesc.
Nicu: Mi s-au taiet picioarele de tot.
Teodoreanu (preste putin): N-aud nimic... poate a fi fost vro mobila.
Nicu (asemene): Ce mai stau pe ginduri?... Haide intr-un noroc.
(Se pornesc iar amindoi si, ajungind linga usa din fund, se lovesc si se apuca de guleri.)
Teodoreanu (tare): Sa nu dai, ca dau de tot.
Nicu (asemene): Ca si eu dau de moarte.
Teodoreanu: Da nu stringe asa de tare, ca te gitul pe loc.
Nicu: Ori tu pe mine, ori eu pe tine.
(Se zgiltie amindoi.)
Teodoreanu: Nu stringe, iti zic, ca sa n-am parte...
Nicu: iti spun ca nu-s vinovat... A! lupta vrei?...
Teodoreanu: Mai omule, n-am venit aici pentru ce socotesti tu... A! vrei sa ma trintesti?... (Se lupta grozav.)
Ramasagul - Scena 01
Ramasagul - Scena 02
Ramasagul - Scena 03
Ramasagul - Scena 04
Ramasagul - Scena 05
Ramasagul - Scena 06
Ramasagul - Scena 07
Ramasagul - Scena 08
Ramasagul - Scena 09
Ramasagul - Scena 10
Ramasagul - Scena 11
Ramasagul - Scena 12
Ramasagul - Scena 13
Ramasagul - Scena 14
Ramasagul - Scena 15
Ramasagul - Scena 16
Ramasagul - Scena 17
Ramasagul - Scena 18
Aceasta pagina a fost accesata de 1665 ori.
