Doi morti vii - Actul 2 - Scena 18
de Vasile Alecsandri
Actul 2
Scena 18
Ghiftui, Tita
Tita (viind vesela): I! cucoane, cucoane... veste buna, veste buna.
Ghiftui (cu nepasare):Ce veste?
Tita: Bine-ai facut c-ai disclironomisit pe ceilalti.
Ghiftui (asemene): Socoti? (in parte.) O dat de miere si dumneei.
Tita: Nici c-ai putut sa ai mai buna idee.
Ghiftui: Asa sa traiesti?
Tita: Pentru ca de-acu esti slobod sa faci ce ti-a placea.
Ghiftui: Care vra sa zica... nu mai sint nici cioban?... ma dai afara?...
Tita: Cioban?... cind ai o avere intreaga ca mai nainte?
Ghiftui: Eu? (in parte.) Are haz ca ma ia si-n ris... atita-mi mai trebuia!
Tita: Asculta: aum deodata... trebuie sa fugi peste granita... ti-oi da bani citi ii vre... si mai pe urma ti-oi intoarce toata starea inapoi...
Ghiftui: Ce-ai zis?
Tita: D-apoi cum?... ai socotit c-as primi eu vrodata sa te clironomisesc de viu?... eu sa fiu bogata si d-ta sarac?... mai bine sa mor!... Da nu-i vorba de mine... ii vorba ca trebuie sa te dipartezi de-aici cit mai degraba.
Ghiftui: Asa?... am intales... Vrei sa ma duc, ca sa te mariti in lipsa me.
Tita: Eu?... cu cine?
Ghiftui: Cu Flutur.
Tita: Ca doar n-am capchiet.
Ghiftui: Ei! daca nu cu Flutur... cu Acrostihescu?
Tita: Asa!...-un smintit!
Ghiftui: Apoi dar cu Talpa-Lata?
Tita: Ba ca chiar!... un mosneag.
Ghiftui: Da bine... de ce le-ai fagaduit aici, mai dinioare?
Tita: Ce era sa fac?... ei vroia sa te ucida... s-am cautat sa-i insal.
Ghiftui: Sa ma ucida!... pentru ce?... n-am murit o data?
Tita: Pentru ce?... pentru c-o intales ca mi-i drag badica Stan.
Ghiftui: iti sint drag, Tito... nu ma-nsali?
Tita: Iaca!... da n-o stiai?...
(Duo din "Scara mitei")
Ghiftui
Titico!
Tita
Cucoane? ...
Ghiftui
O! inger ceresc!
Iubesti pe Stanica?
Tita
Dar, zau, il iubesc!
Ghiftui
(cu Joc)
Ah, spune-mi, draga,
Ca nu e saga,
Nu-ti fie frica, nu te sfii.
Tita
Eu sa am frica?
Nu, caci de mica
M-ai deprins singur a te iubi.
(impreuna.)
O dulce simtire!
O vis ingeresc!
Prin dulcea-i iubire
in rai ma trezesc!
Ghiftui: Ah, Tito... Tito... sint cel mai fericit din toti pamintenii (cade in genunchi) si de-acum vreu sa traiesc si sa mor la picioarele tale. (La aceste de pe urma cuvinte, Ferchezanca iesa din odaia de sus, vede scena si incepe a ride cu hohot.)
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 01
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 02
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 03
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 04
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 05
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 06
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 07
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 08
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 09
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 10
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 11
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 12
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 13
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 14
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 15
Doi morti vii - Actul 1 - Scena 16
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 01
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 02
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 03
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 04
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 05
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 06
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 07
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 08
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 09
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 10
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 11
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 12
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 13
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 14
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 15
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 16
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 17
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 18
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 19
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 20
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 21
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 22
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 23
Doi morti vii - Actul 2 - Scena 24
Aceasta pagina a fost accesata de 1415 ori.
