Amicului meu si coleg Ion Ghica
de Vasile Alecsandri
Mircesti, 1 decembrie 1879
Publicand legenda dramatica a lui Despot-Voda Eraclidul, simt o placuta datorie a-ti prezenta aici omagele mele de autor pentru concursul larg si iscusit ce ai adus la inscenarea piesii mele.
Ca director general al teatrelor, ai vroit sa invingi o mare dificultate, aceea de a deprinde pe junii nostri artisti cu reprezentarea operilor de literatura nationala, si ai reusit.
Ca prezident al Academiei, ai vroit sa faci ca sa rasune la auzul publicului nostru dulcea armonie a limbei parintesti, si ai reusit.
Ca amic, ai vroit sa ma incorajezi de a pasi inainte pe calea spinoasa a dramei istorice fara a ma sparia de greutatile sik de fantasmele cobitoare ce se atin la drum, si ai reusit.
Tripla izbanda pentru tine, amicul meu!
Publicul roman, atat de inteligent, a probat, prin manifestarile binevoitoare cu care a facut priimire lui Despot, ca sa stie sa pretuiasca incercarile constiincioase ale unui autor, cand acesta, in scrierile sale, este dominat numai de amorul artei.
Artistii, insarcinati cu roluri de personagi istorici, au probat ca bine condusi, sunt capabili de a sui rapide treptele artei dramatice.
Eu, la randul meu, am avut o parte atat de frumoasa si de magulitoare in seara de 30 septemvrie, incat suvenirul ovatiunei facuta mie de intreaga societate bucuresteana ma va intovarasi necontenit in viitoarele mele primblari prin lumea ideala a poeziei.
Recunostiinta dar publicului care a adoptat pe Despot cu o simpatie atat de vie! si multamirile mele sincere directiei precum si artistilor care au contribuit la succesul lui Despot cu bunavointa si cu talentele lor.
Toti si-au facut datoria cu constiinta! ... insasi Critica si-au indeplinit misiunea dupa prima reprezentatie. Unii critici au avut francheta de a lauda in opera mea tot ce le-au parut demn de lauda; altii, de un temperament mai ... nihilist, au condamnat intreaga scriere de la inceput pana la sfarsit, unind glasul lor cu glasul lui Ciubar-Voda si strigand:
Moarte lui Despot!
Deci, o frateasca strangere de mana celor dintai, si celor din urma o urare de Anul Nou:
Sa le fie casa casa!
Sa le fie masa masa!
Iarna iarna, vara vara,
Si ... tarana lor usoara!
In fine, Despot scapand de sub teascurile presii si imbracat in haina tipografica, am onorul de a-l prezenta publicului cetitor, cu formula uzitata in baladele batranesti:
Eu ma-nchin cu canticul
Ca codrul cu freamatul,
Pofta buna, veselie,
Si-mi faceti parte si mie.
V. Alecsandri
P.S. Am inceput, dupa indemnul tau, comedia in versuri intitulata: Invidiosii. Subiectul este interesant, materia bogata si tipurile variate, unele fiind pocite, altele comice, altele triste, insa toate, demne de a inspira si jale si ras.
A bon entendeur salut!
Amicului meu si coleg Ion Ghica
Aceasta pagina a fost accesata de 1811 ori.
