Prestatie in nume Moldovei, al omenirii si al lui Dumnezeu
de Vasile Alecsandri
Fratilor romani din toata Romania! Va chem sa fiti martori la nelegiuirile guvernului printului Moldovei, Mihail Sturza, care de patrusprezece ani s-a aratat prin toate faptele sale dusmanul cel mai aprig al natiei noastre! Veniti cu toti sa protestam in fata lumii impotriva sistemului barbar si corumpator ce a intrebuintat pana acum acest domnitor pornit de patimi spre a tinea Moldova in lanturi si in intunecime! Veniti cu toti sa protestam in numele Patriei, al Omenirii si al lui Dumnezeu, impotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respecta nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu!
De 14 ani, Mihail Sturza, stapanit de nesatiul iubirii de argint, se slujestele de masurile cele mai arbitrare si de chipurile cele mai nerusinate pentru de a-si indestula patima rapirii; dar, spre nenorocirea tarii, acea patima este neindestulata, caci ea nu are hotare.
De 14 ani, Mihail Sturza, inarmat cu otrava corumperii, stinge simtirile de omenie si de cinste din inimile supusilor sai, degradeaza caracterul natiei, o compromiteaza in ochii Europei si ii da o directie care o duce pe calea pieirii.
De 14 ani, Mihail Sturza rastalmaceste si calca cuprinsul Reglementului Organic in interesul sau particular. El vinde rangurile boieriei; vinde posturile statului de la cele mai mici pana la cele mai nalte; vinde scaunele clerului, vinde hotararile judecatoresti; vinde masurile administrative; vinde cinstea, vinde cugetul oamenilor; vinde drepturile Patriei noastre! El vinde orice se poate vinde sau nu, si aduna aur peste aur, milioane peste milioane, pe care le scoate afara din tara, pentru ca sa o saraceasca inca mai mult! De cand s-a suit pe tron, Mihail Sturza a luat Moldova in arenda, si asa de strasnic a stors-o in mainile sale parintesti, ca din venitul de 12.000 galbeni, ce avea la anul 1834, el a izbutit a avea in ziua de astazi, 1848, un venit de mai mult de 200.000 galbeni.
De cand a apucat sceptrul in mana, Mihail Sturza, nemultuminduse numai cu inmultirea averilor sale din averea tarii, a tintit necontenit la daramarea natiei noastre. Pe toti oamenii cu iubire de dreptate i-a departat din slujbele statului sau, desi a incredintat posturi la unii din ei, a cautat sa-i comprometeze in ochii obstii, pentru ca nici un moldovean sa nu ramaie nepatat si pentru ca toti sa fie instrumente oarbe ale patimilor sale. Pe toti bunii patrioti ce s-au impotrivit sistemului sau de corumpere i-a prigonit si ii prigoneste inca cu o dusmanie neimpacata. Pe multi rai huliti de opinia publica i-a adunat pe langa tronul sau si le-a inlesnit mijloace de pradaciuni fara margini. Pe tarani i-a adus in cea mai cruda si mai jalnica stare prin asupriri nesfarsite si la cel mai de pe urma grad de ticalosie, prin biruri grele si rau impartite. Toate mijloacele de propasire a neamului romanesc din Moldova le-a nimicit; scoalele le-a lasat in neingrijire; Academia din Iasi a desfiintat-o pe jumatate; lanturi tiparului a pus; foile publice cele mai bune le-a inchis; intreprinderile de imbunatatiri publice le-a oprit! si toate aceste fapte nelegiuite le-a desavarsit prin porunci arbitrare si impotrivitoare atat obiceiurilor si pravililor pamantului, cat si cuprinsului Reglementului!
Fratilor! in mijlocul atator nenorociri, in sanul atator rele, tara noastra gemea cu durere, tara, impinsa pe calea pieirii de parinteasca mana a domnului, se zbuciuma in agonie, cand deodata soarele libertatii ce s-a ridicat asupra Europei a aruncat o raza si in partile noastre.
La acea lumina mantuitoare, toate clasele societatii s-au trezit ca dintr-un somn adanc si dureros si vazand ranile de care erau acoperite au simtit intr-o unire nevoia de o grabnica vindecare. Oamenii care sunt in stare de a-si scapa Patria de sub asuprire au inceput a-si aduce aminte ca sunt romani, si mai ales tinerimea Moldovei, care varsa lacrimi de sange in preajma suferintelor obstesti, s-a simtit deodata insufletita de o falnica nadejde. Atunci deodata un mare numar de persoane au alergat la Iasi de prin provincii spre a se uni cu fratii lor din capitala si a cauta impreuna lecuirea bolii ce muncea pe romani de atat amar de ani!
La aceasta miscare insa ocarmuirea, in loc de a linisti obstea prin masuri intelepte de imbunatatiri, s-a cuprins de groaza, ca una ce se cunostea vinovata, si in urmare Mihail Sturza, parintele Patriei, ingrijindu-se mai mult de averea sa decat de siguranta publica, a adunat intr-ascuns pe toti arnautii si pe toti raii din targ, le-a impartit arme, le-a hotarat lefuri si si-a format cu ei o garda personala si tainuita.
Care a fost gandul sau, alcatuind acea ceata numeroasa de hoti in sanul capitalei, cand avea militia pamanteasca, comenduita de insusi fiul sau, hatmanul Dimitrie Sturza, pentru tinerea bunei oranduieli? Care a fost planul sau, inconjurandu-se de asemene ceata de straini fugiti sau alungati din tarile lor? Judece lumea si hotarasca! Ceea ce stim este ca asemene dispozitie dusmaneasca, amenintand siguranta publica a orasului, a adus mare impiedicare relatiilor comerciale si a silit pe negutatori a se pune sub ocrotirea consulatelor straine pentru apararea averii si a vietii lor. Ceea ce suntem siguri este ca voda, cu toate fagaduintele sale catre domnii consuli, a tinut intr-ascuns pe arnautii inarmati si ca s-a slujit cu ei pentru ca sa maltrateze pe fratii nostri si sa le calce si sa le prade casele in noaptea de 29 mart.
Ceea ce cunoastem este ca inarmarea vagabonzilor de catre ocarmuire, aceasta masura nelegiuita intr-un stat intemeiat pe legi si ocrotit de doua curti suverane a desteptat grija poporatiei intregi a capitalei; ca duhurile au inceput a fierbe cu ura; ca boierii au inceput a se gandi serios la soarta ce astepta pe toti; ca multi din cei mai insemnati amploiati, precum ministrul dreptatii, ministrul treburilor straine, prezidentul Divanului domnesc, prezidentul Divanului apelativ, mai multi judecatori si cativa deputati si-au dat indata demisiile din posturi, nevroind a fi instrumente de pieire pentru tara in mainile lui Mihail Sturza; si in sfarsit ca deosebite mici adunari au inceput a se intruni cu gand de a gasi chipurile legale de paza pentru fiecare locuitor.
in preajma acestor simptome de nemultumire obsteasca, domnul, urmand pornirilor sale de despotism, a scos un ofis impotriva adunarilor, dar vazand ca acea porunca nu se baga in seama de catre obste si temandu-se de a o atata pe aceasta mai mult, a socotit sa-si puie iar masca de Parinte al Patriei spre a insela iarasi pe acei ce-i numea copiii lui; si pentru ca sa izbuteasca mai sigur la acest tel, a insarcinat pe domnul ministru dinauntru ca sa afle dorintele obstii si sa-i faca tot soiul de fagaduinte in numele lui. Dl ministru s-a adresat indata catre dnii C. Rolla, Lascar Rosetti, M. Epureanu, P. Cazimir, N. Ghica si V. Alecsandri si, incredintandu-i de bunavointa a stapanirii pentru de a implini dorintele obstii, i-a intrebat: care sunt acele dorinte?
Ei au raspuns ca nu puteau lua asupra-le insarcinarea de a vorbi in numele obstii intregi pan-a nu impartasi acesteia intrebarea ocarmuirii si pan-a nu consulta glasurile tuturor fratilor lor. Deci pe la 7 ceasuri de seara, adunandu-se un mare numar de persoane de toate treptele si de toate neamurile in sala lui Regensburg, d-nii Rolla, Rosetti, Ghica si ceilalti s-au infatisat dinaintea lor, le-au incunostiintat propunerea facuta lor de dl ministru, si in urmare adunarea intreaga a ales indata un comitet insarcinat de a redija cererile obstii pentru imbunatatirea starii romanilor din Moldova. insusi dl ministru si dl aga au fost fata la acea adunare si s-au putut incredinta ca toti madularii ei s-au aratat insufletiti de respectul legalitatii.
Comitetul s-a adunat a doua zi dimineata, 28 mart, in casele logofatului C. Sturza si a inaintat lucrarea de care era insarcinat, cu toata nepartinirea cugetului curat si cu toata iubirea de binele obstesc. Iata, fratilor, cercetarile facute de el asupra starii nenorocite a tuturor claselor din Moldova si articolele propuse pentru imbunatatirea acelei stari. Voi toti, locuitorilor sateni care gemeti sub asupririle cele mai strasnice; voi, militarilor care sunteti instramba tatiti cu rasplatirea slujbelor voastre; voi, nevoieasilor, care v-ati pierdut sau va pierdeti averile in mrejele judecatoresti; voi toti, care iubiti Moldova si-i doriti binele, ascultati si judecati daca acei ce au lucrat pentru binele vostru au fost niste netrebnici tulburatori, precum ei sunt numiti in ofisurile domnesti din 29 si 31 mart. l. Fiindca Reglementul Organic al Moldovei este temelia pe care sta asezata constitutia noastra si fiindca Mihail Sturza a calcat la prilejuri de interes personal articolele acestui Reglement, precum se dovedeste prin chipurile intrebuintate de el la formarea Camerelor de deputati, adica: prin impartire de decreturi, de posturi si de bani la alegatori; precum se dovedeste prin silnica departare din sanul Camerei a domnului Lascar Rosetti, deputatul tinutului Falciu, si prin numirea arbitrara a altui deputat in locul sau; precum se dovedeste prin infiintarea unei aspre cenzuri de care nici se pomeneste in Reglement; precum se dovedeste prin toate zilnicele nelegiuiri ce domnesc atat in ramurile judecatoresti si administrative, cat si in intrebuintarea banilor bugetului; precum se dovedeste prin slobozirea arbitrara de ofisuri, fara de a fi mai intai supuse Adunarii; precum se dovedeste prin o multime de pedepse facute fara judecata praviliceasca si c.l.t.: Obstea, vroind a pune sfarsit unor asemene urmari vatamatoare drepturilor poporului, cere: „Sfanta pazire a Reglementului in tot cuprinsul sau si fara nici o rastalmacire.“
2. Fiindca prin sistemul lui Mihail Sturza, corumperea s-a intins in toata tara, a patruns in toate si a ajuns la gradul cel mai primejdios pentru viitorul Moldovei, precum se dovedeste prin nerusinatele vanzari a hotararilor judecatoresti si a masurilor administrative, lucruri cunoscute de toti; precum se dovedeste prin obiceiul mituirii, care in vreme de 14 ani a prins mai adanca radacina in tara decat insasi in vremea domniei fanariotilor; precum se dovedeste prin numeroasele pilde de nepasare cu care multi din alegatori isi vand voturile, fara a se gandi ca isi vand cugetul si Patria: Obstea, spre a stavili intinderea unui rau ca acela care degradeaza caracterul natiei si il acopera de rusine in fata lumii, cere: „Secarea corumperii prin pravile inadins facute si a abuzurilor ce izvorasc din acea corumpere“.
3. Fiindca in ochii lui Mihail Sturza, cinstea oamenilor, siguranta personala si pazirea formelor sunt nesocotite si fiindca in mai multe imprejurari a aratat in fapta o mare lipsa de respect pentru drepturile oricarui moldovean, precum se dovedeste prin arestarea si trimiterea la manastirea Rascai a domnului Mihail Kogalniceanu, fara nici o cercetare formala si fara nici o judecata praviliceasca, precum se dovedeste prin arestarea si inchiderea in cazarma din Galati a domnilor Toader Sion si Tuchididi, fara nici o cercetare formala si fara judecata praviliceasca, precum se dovedeste prin arestarea, inchiderea in cazarma de la Galati si maltratatia neomeneasca ce s-a facut domnului Panu, prezidentul de Husi, fara nici o cercetare formala si fara nici o hotarare praviliceasca, precum se dovedeste prin exila rea de demult a logofatului Costache Sturza, visternicului Neculai Roznovanu si altii, pe la mosiile lor sau pe la manastiri, tot fara cercetare si fara judecata praviliceasca; Obstea, vroind a feri in viitor pe fiecare locuitor de asemenea acte arbitrare, ce sunt neiertate de Reglement si nepotrivite cu legiuirile unei tari constitutionale ca Moldova, cere: „Siguranta personala, adica: nimeni sa nu mai poata fi pedepsit decat pe temeiul legilor si in urmarea unei hotarari judecatoresti“. Totodata, pentru de a feri pe fiecare arestat de a astepta judecata ce i s-ar cuveni luni si ani intregi, prin inchisori, precum adeseori s-au vazut pilde, Obstea cere: „Ca fiecare arestat sa fie infatisat in vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competent“.
4. Fiindca locuitorii sateni au ajuns la gradul cel mai mare de ticalosie prin nepasarea mai multor proprietari si mai ales prin masurile de asuprire ale guvernului lui Mihail Sturza, precum se dovedeste prin darile de bani la care sunt supusi, sub cuvant de plata pentru soldati, plata pentru slujitori, plata pentru cutiile satelor, plata pentru foaia sateasca, plata pentru peceti s.c.l. (toate aceste pe deasupra birului hotarat de Reglement); precum se dovedeste prin nenumaratele beilicuri ce ei sunt siliti a face in orice timp, atat pentru proprietari, cat si pentru stapanire, adica: podvozi grele, caraturi de piatra, de lemn si de pacura pentru pavelele din Iasi sau din targurile tinutale; caraturi de var, de piatra si de cherestea pentru zidirile particulare ale domnului in targuri si pe la mosii; lucrul nemasurat al boierescului, lucrul soselelor, lucrul podurilor s.c.l., toate aceste sub bicele slujitorilor, pe care ei singuri ii tin cu banii lor; precum se dovedeste prin asupririle cunoscute ale unor arendasi, si mai cu seama prin tiranicele schingiuiri ce insusi beizade Grigore Sturza face locuitorilor de pe mosiile ce el a luat in arenda; schingiuiri care au infiorat tara intreaga, dar pe care domnul Moldovei le-a ingaduit ca un parinte bun si iubitor de... popor; precum se dovedeste, intrun cuvant, prin plangerile acestui popor fara ajutor si fara nadejde, plangeri drepte, de care se rasuna tara si care au razbatut in toata Europa civilizata: Obstea, ce cunoaste pe tarani ca frati buni de acelasi sange si de acelasi nume, vroind a curma suferintele lor, cere: „Grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni, atat in relatiile lor cu proprietarii mosiilor, cat si in acele cu ocarmuirea, precum si contenirea tuturor beilicurilor cunoscute sub nume de plata si celelalte“.
5. Obstea cere ca: „Mazilii, ruptasii, ruptele Visteriei si celelalte clase privilegiate sa fie ocrotiti potrivit Reglementului si sa nu mai fie intrebuintati in trebi particulare“.
6. Tot in privirea usurarii nevoilor ce sunt in spatele taranilor, Obstea cere ca: „Priveghetorii sa se aleaga dupa glasuirea Reglementului, fara nici o inraurire din partea ocarmuirii“.
7. Fiindca prin abuzurile catagrafiei trecute multe nedreptati s-au introdus in plata birului si fiindca prin urmare multi din locuitorii ce sunt aparati de Reglement pentru acea plata se gasesc astazi silnic cuprinsi intre birnici, precum se dovedeste prin nenumaratele jalbe ce sunt in arhiva Visteriei, si mai cu seama prin obsteasca jaluire a locuitorilor tinutului Vasluiului, in urma careia dl Toader Sion si dl Tuchididi, imputernicitii lor, au fost inchisi la cazarma din Galati, Obstea cere: „Alcatuirea unei noi catagrafii, spre a scapa de impilare pe toti nenorocitii locuitori care sunt asupriti prin abuzurile catagrafiei trecute“.
8. Fiindca scoalele, singurul mijloc de luminare pentru popor, au fost totdeauna neingrijite de ocarmuire si fiindca Mihail Sturza nu numai ca nu a urmat glasuirii Reglementului despre informarea scoalelor, ci dimpotriva a inadusit pe cat a putut dezvoltarea invataturilor in tara, precum se dovedeste prin desfiintarea claselor celor mai insemnate din Academie si prin nepunerea in lucrare a reformelor propuse de catre comisia scoalelor, Obstea cere: „Reforma scoalelor pe o temelie larga si nationala, spre raspandirea luminilor in tot poporul“, caci acum invatarea limbii romanesti este dispretuita si intrarea in Academie este iertata numai celor care au bani, iar nu poporului sarac.
9. Fiindca prin armarea arnautilor, Mihail Sturza a calcat Reglementul, a batjocorit militia pamanteasca si a pus in pericol atat averile, cat si vietile oamenilor, impiedicand totodata si relatiile comerciale lipsite de orice siguranta prin asemene masura primejdioasa, Obstea cere: „Dezarmarea grabnica a arnautilor si a altor insi ce s-au inarmat de catre ocarmuire si inchezasuirea lor pe viitor ca nu vor fi pricina de tulburare publica“.
10. Fiindca ostasii romanesti insarcinati cu paza Patriei merita a fi sub cea mai de aproape ingrijire a ei si fiindca pana acum ei au fost supusi unui sistem de disciplina aspra si injositoare caracterului militar, precum si instrambatatiti in rasplatirea slujbei lor prin nedreptatea favorului, Obstea cere: „Ridicarea pedepselor trupesti, injositoare caracterului, din disciplina militiei nationale; imbunatatirea hranei sale si mai ales dreapta inaintare in ranguri, dupa vechimea slujbei si dupa meritele personale“.
11. Totodata spre a indemna pe locuitori a nu mai fugi de ostasie, Obstea cere: „Ca militarii care au slujit Patriei si care au castigat recunostinta obsteasca sa fie scutiti de orice dajdii, cand vor iesi din slujba“.
12. Fiindca pana acum ministrii nu au fost alta decat implinitorii vrointelor domnului, desi dupa Reglement ei au fost raspunza tori de toate lucrarile lor, si fiindca o asemenea anomalie a fost totdeauna vatamatoare intereselor tarii, Obstea cere ca: „Ministrii sa aiba deplina libertate praviliceasca in lucrarile lor, pentru ca sa poarte cu drept raspunderea acestor lucrari“.
13. Fiindca banii ridicati asupra poslinei granelor impiedica pe de o parte inlesnirea comertului si inflorirea agriculturii, iar pe de alta parte nu aduc nici un folos tarii, ci numai domnului singur, caruia acei bani sunt haraziti de catre adunarea obsteasca, Obstea cere: „Desfiintarea poslinei ca una ce este vatamatoare agriculturii si comertului“.
14. Tot pentru inlesnirea negotului, Obstea cere, potrivit Reglementului: „imbunatatirea portului Galati, ca cel mai mare canal al infloririi comertului si agriculturii Moldovei“.
15. Fiindca clerul Moldovei se afla in cea mai proasta stare prin neingrijirea ocarmuirii; fiindca Mihail Sturza nu si-a implinit, in vreme de 14 ani, datoria sa de domn crestin, datorie sfanta, ce ii poruncea sa ridice starea morala, sociala si intelectuala a preotilor, adica: a acelor oameni ce sunt indatorati prin misia lor de a propova dui popoarelor iubirea de oameni, de Patrie si de Dumnezeu; si fiindca in urmarea acelei nepasari a ocarmuirii poporul Moldovei a pierdut tot respectul catre tagma preoteasca de astazi, Obstea cere: „Ridicarea morala, sociala si intelectuala a clerului“.
16. Fiindca prin neoranduielile ce domnesc in ramurile judecatoresti si administrative si prin sistemul de hataruri adoptat de ocarmuire, creditul public s-a desfiintat cu totul; fiindca o multime de datorii raman neplatite la vadele si peste vadele din pricina nepazirii legilor; fiindca imprumutarile de bani au ajuns a fi nesigure, desi ar fi legalizate de judecatorii si inchezasuite pe amaneturi; si, in sfarsit, fiindca asemenea neoranduieli sunt menite a darama negotul tarii, Obstea cere: „Pazirea cu sfintenie a legilor pe care se reazema creditul public, si aceasta in privirea tuturor, fara osebire, pentru siguranta relatiilor comerciale“.
17. Tot spre inlesnirea negotului, Obstea cere: „informarea unui tribunal de comert in Iasi si talmacirea in limba nationala a codului de comert francez ce este primit de Reglement“.
18. Fiindca Mihail Sturza, nemultumindu-se de toate mijloacele legiuite si nelegiuite ce intrebuinteaza spre marirea averilor sale, a pus mana si pe o parte insemnatoare din banii tarii, intrigand prin obsteasca adunare ca sa i se hotarasca si banii Rezervei, suma de mai mult de un milion, afara de lista civila si de banii poslinei; si fiindca Rezerva in oricare tara este hotarata pentru imbunatatiri obstesti, iar nu pentru imbogatiri particulare, Obstea cere ca: „Banii de rezerva sa fie intrebuintati in formarea unei banci de scomt pentru inlesnirea negotului tarii“.
19. Fiindca pana acum hrana Obstii de prin targuri a fost speculata de oamenii ocarmuirii, de ispravnici si de agi, care, avand puterea in mainile lor, au fost volnici de-a face tot soiul de abuzuri, spre castigul lor particular; si fiindca prin ingaduirea acelor neoranduieli din partea ocarmuirii, locuitorii targurilor au fost totdeauna nedreptatiti Obstea, spre a opri asemenea abuzuri, cere ca: „Hrana Obstii de prin targuri sa fie sub cea mai de aproape ingrijire a guvernului, pentru de a nu se mai face un mijloc de imbogatire particulara“.
20. Fiindca politia este in cea mai mare neoranduiala, incat comisarii au ajuns a fi tiranii claselor de jos: si fiindca soarta arestatilor, supusa vrointelor acelor comisari, infioreaza omenirea, Obstea cere: „Asezarea politiei pe principii omenesti in privinta nenorocitilor arestati“.
21. Fiindca guvernul, calcand legile, a indraznit a pedepsi fara a-i judeca pe toti cati s-au cercat a manifesta in public dorintele lor de imbunatatiri obstesti; si fiindca a indraznit a se arata atat de arbitrar in actele sale, pana si de a ridica drepturile politice ale unor din boieri, precum se dovedeste prin publicarea in Buletin a ridicarii drepturilor politice ale hatmanului Alecu Aslan si ale dlui Moldovanu, Obstea cere: „Liberarea tuturor arestatilor civili si militari in pricini politicesti si reintoarcerea drepturilor politice acelora caror li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini“.
22. Fiindca s-au vazut multe pilde de scoatere din slujba a amploiatilor vrednici si cinstiti, care nu au vroit a fi instrumente oarbe ale nedreptatilor ocarmuirii — precum se dovedeste prin departarea din postul de prezident a domnului Panu (pentru ca acesta a ales deputat pe dl Lascar Rosetti); precum se dovedeste prin o multime de alte pilde cunoscute de toti; si fiindca aseminea nelegiuri sunt menite a stinge simtirile de cinste din inimile amploiatilor care se tin cu slujba, Obstea cere: „Nestramutarea din posturi a amploiatilor vrednici si cinstiti si inaintarea lor in posturi mai inalte potrivit meritelor si cuprinsului Reglementului“. Totodata spre a pune pe amploiati in stare de a nu fi siliti sa primeasca mita de la impricinati, Obstea cere: „Sporirea lefurilor amploiatilor pentru de a le inlesni mijloace de vietuire cinstita si neatarnata“.
23. Asemenea, spre contenirea abuzurilor ce s-au introdus in administratie, Obstea cere: „Ca toti amploiatii sa fie raspunzatori pentru faptele lor in lucrarile slujbelor ce le vor fi incredintate“.
24. Fiindca, din lipsa unei banci nationale, toata inlesnirea baneasca a negotului se afla in mainile zarafilor jidovi care speculeaza cu camete nelegiuite, Obstea, spre a darama acel sistem de talharii ce domneste in toata tara sub ochii ocarmuirii, cere: „infiintarea unei banci nationale pe cel mai sigur temei“.
25. Fiindca Codica criminala si Procedura cer o reforma radicala si fiindca sistemul pedepsitor, adica starea ticaloasa a inchisorilor, lipsa de hrana indestulatoare pentru arestati, bataile de biciul calaului pe ulite si celelalte sunt acte ce degradeaza omenirea in veacul acest de civilizatie, Obstea cere: „Grabnice reforme de imbunatatiri in Codica criminala, in Procedura si in Sistemul pedepsitor“.
26. Fiindca banii pensiilor, in contra cuprinsului Reglementului, s-au impartit nedrept si pe hataruri si fiindca multe persoane inavutite primesc pensii mari, iar nevoiasii, care prin slujbele lor au castigat dreptul de ajutor, sunt nedreptatiti precum se dovedeste prin pensiile de zece lei pe luna ce sunt hotarate pentru unii din soldatii raniti in deosebite intamplari, unde s-au purtat cu vitejie; precum se dovedeste prin o multime de alte pilde, Obstea cere: „impartirea dreapta a banilor pensiilor si indreptarea abuzurilor ce s-au introdus in impartirea acelor bani“.
27. Fiindca, dupa cuprinsul Reglementului, ofisurile domnesti nu pot avea putere praviliceasca pan-a nu fi supuse cercetarii obstestii Adunari si fiindca Mihail Sturza de mai multi ani sloboade necontenit ofisuri si le pune in lucrare, ca si cand Moldova nu ar fi o tara constitutionala, ci o monarhie absoluta Obstea, dorind contenirea de asemene calcari in drepturile Patriei sale, cere ca: „Ofisurile slobozite pana acum de ocarmuire in ramurile judecatoresc si administrativ sa se supuie voturilor obstestii Adunari, si pe viitor sa se conteneasca de a se slobozi asemenea ofisuri fara de a fi cercetate de Adunare“.
28. Fiindca sfanta Dreptate trebuie sa domneasca la lumina soarelui si, in urmare, fiindca lucrarile judecatoresti trebuie sa nu se faca in taina, Obstea cere ca: „Seantele tribunalelor sa fie publice“.
29. Fiindca dupa Reglement toti romanii au dreptul de a fi fata la lucrarile obstestii Adunari, lucrari ce privesc insasi soarta lor, si fiindca stapanirea a cercat in mai multe randuri a opri publicului intrarea in sala Camerei, Obstea cere ca: „Seantele obstestii Adunari sa fie publice“. Totodata, potrivit Reglementului, cere ca: „tinerea bunei oranduieli in sanul Camerei sa atarne de aceasta insasi, iar nu de vornicia de aprozi“.
30. Fiindca obsteasca Adunare este reprezentatia natiei si are de sfanta indatorire intemeierea fericirilor Patriei si sprijinirea drepturilor fiecarui roman, Obstea cere ca: „Tot pamanteanul sa aiba dreptul de a adresa jalba obstestii Adunari“ (spre a putea gasi ocrotire impotriva nedreptatilor ce ar patimi din partea stapanirii).
31. Fiindca prin impartire de posturi, de ranguri si de rasplatiri banesti la deputati, domnul are mijloace de a-si forma o majoritate favoritoare intereselor sale si vatamatoare intereselor tarii, precum se poate dovedi prin actele Camerelor trecute care, fara nici un drept, au harazit lui Mihail Sturza banii poslinei si ai rezervei, si care, marindu-i lista civila, i-au mai incuviintat inca a lua din Visterie suma de aproape de 40.000 galbeni, sub cuvant de chirie de palat, Obstea, spre a pune stavila corumperii deputatilor, cere ca: „Deputatii sa nu poata fi in slujba si sa nu poata primi nici ranguri, nici rasplatire baneasca in vremea deputatiei lor“.
32. Fiindca chipurile intrebuintate de ocarmuire in alegerea deputatilor obstestii Adunari de acum au fost cu totul ilegale si improtiva glasuirii Reglementului, adica: fiindca Mihail Sturza a trimis in tinuturi pe dl visternic si pe dl postelnic ca sa influenteze voturile alegatorilor prin impartire de bani, de posturi si de decreturi; si fiindca afara de aceste mijloace de corumpere a mai intrebuintat inca si ingrozirea, trimitand la Bacau pe dl aga din Iasi cu arnauti si pompieri inarmati, ca sa fie fata la alegere; si fiindca fara nici o dreptate Mihail Sturza a departat din sanul Camerei pe dl Lascar Rosetti, deputatul Husului, si a numit de la sine pe altul in loc; si fiindca o asemene Adunare alcatuita prin chipuri arbitrare si nelegiuite nu insufla nici o incredere tarii, Obstea cere: „Desfiintarea acestei Camere (ce nu poate exista, dupa Reglement fiind ilegala) si injghebarea unei noi Adunari, fara nici o inraurire asupra alegatorilor din partea guvernului, pentru ca aceasta sa fie adevarata reprezentatie a natiei si adevarata inchezasuire a fericirii Patriei“.
33. Fiindca pana acum articolul 57 din Reglement a fost nebagat in seama, Obstea cere ca: „in puterea acelui articol, Camera sa aiba dreptul de-a face domnului punere inainte a tot felul de lucru privitor la folosul obstesc“.
34. Fiindca Mihail Sturza, urmand sistemului sau de daramare a natiei, a cautat a opri dezvoltarea inteligentei, spre a tinea pe popor in intunecime; si fiindca de cand s-a suit pe tron, el a inadusit orice incercare de propasire prin infiintarea unei cenzuri aspre si despotice (de care nici se pomeneste in Reglement) si prin inchiderea arbitrara a celor mai bune foi publice, precum Alauta romaneasca, Dacia literara si Propasirea, Obstea, dorind luminarea poporului si inflorirea literaturii romanesti, cere: „Ridicarea cenzurii in privirea tuturor trebilor si a intereselor din launtrul tarii“. si aceasta pentru ca pe viitor toate actele ce s-ar face impotriva legilor sa fie supuse publicitatii, iar nu sa ramana ascunse si necenzurate de Obste.
35. Fiindca inarmarea arnautilor de catre stapanire a aratat vederat tarii intregi care sunt simtirile adevarate ale parintelui Moldovei, Mihail Sturza, pentru obste si fiindca semetia unei asemenea masuri dusmanesti a ingrijit pe toti locuitorii atat pentru vremea de fata, cat si pentru viitor, Obstea, spre a se pune in stare de aparare a averilor si a vietii, cere: „informarea grabnica a unei garde cetatene prin toate targurile tarii, alcatuita atat de romani, cat si de straini proprietari“.
Acestea sunt, fratilor, cererile Obstii pentru folosul si siguranta Patriei; judecati acum, in cuget curat, care a fost dusmanul vostru? Obstea, ce le-a propus domnului, sau Mihail Sturza, care nu a vroit sa le incuviinteze?
Dupa savarsirea redactiei acestor articole, lucrate in graba, pentru ca stapanirea ameninta adunarile Obstii, s-a facut citirea lor in fata unui mare numar de boieri insemnati, de negutatori si de straini adunati in sala logofatului Costache Sturza si incuviintandu-se ele de catre toti, cu totii au cerut sa adauge iscaliturile lor la iscaliturile madularilor comitetului. Peste 800 de nume s-au subscris pan-in seara si au intarit valoarea acelei lucrari. insusi preasfintia-sa mitropolitul Moldovei a consfintit prin a sa iscalitura dreptele cereri ale Obstii. A doua zi, comitetul a impartasit ministrului copie de articolele pomenite, pentru ca sa o arate domnului, nadajduind ca domnul s-ar tinea de fagaduinta ce dase de a implini dorintele poporului. insa Mihail Sturza, care acum isi pregatise puterile armate bizuindu-se in oarecare nota a Rusiei atingatoare de Principatele Dunarii, isi azvarle deodata masca de parinte al Patriei si deodata s-arata in toata furia sa. Ura lui asupra bunilor patrioti, atatata prin reclamatiile drepte ale natiei, se trezeste mai inveninata decat oricand! Stapanit de interesul sau particular, temandu-se de a pierde mijloacele sale de imbogatire prin incuviintarea acelor 35 de puncturi, si mai cu seama ingrozindu-se la ideea de a fi silit prin o noua Camera sa deie socoteala de toti banii tarii in vreme de 14 ani, Mihail Sturza se face surd la plangerile Patriei sale, dispretuieste cererile ei si porunceste fiilor sai, beizadelile Dimitrie si Grigore, sa porneasca militia asupra Obstii, oriunde ar gasi-o adunata! Parintele Patriei, far-a se ingriji de ideea razboaielor civile, porunceste uciderea intre frati de acelasi sange, de acelasi nume, de aceeasi lege!
Odata cu aceasta porunca, el fuge de la palat, se inchide in cazarma, si acolo, atatand soldatii prin bauturi imbatatoare si prin rastalmacirea punctului glasuitor despre garda cetateana; facandu-i sa creada ca Obstea vroieste sa desfiinteze militia prin formarea acelei garzi; inselandu-i cu tot soiul de clevetiri improtiva acelor ce vroiau binele lor, ii repede asupra-le ca asupra unei bande de hoti razvratitori.
sase sute de soldati, intovarasiti de pompieri cu topoare, de arnauti inarmati si de un tun, se pornesc sub comanda beizadelelor, merg de calca casa logofat. Costache Sturza si, negasind acolo decat pe stapanii casei, se inainteaza spre locuinta dlui Aleco Mavrocordat.
in vremea aceasta, un mic numar de persoane, adunate la dl Mavrocordat, asteptau raspunsul ocarmuirii, far-a avea nici un prepus de masurile ce se pregateau la cazarma; cand deodata cativa madulari ai comitetului, intorcandu-se de la dl ministru, le spun ca voda nu vroieste a incuviinta unele din cele mai drepte cereri ale Obstii. Totodata soseste vuietul ca militia s-a inarmat si s-a pornit din cazarma!
La aflarea acestor vesti o indignare grozava patrunde pe toti. Toti intr-un glas striga: „La arme, fratilor! voda ne-a inselat! Voda vrea sa ne omoare! La arme, la arme, sa ne aparam viata!“ Dar pan-a nu apuca inca de a se pune in stare de aparare, militia soseste si, urmand poruncilor lui beizade Grigore, se arunca asupra tinerilor neinarmati ce gaseste in casa lui Mavrocordat si, macar ca acestia striga la soldati: „Fratilor! noi vrem binele vostru! noi suntem fratii vostri!“, soldatii turbati ii lovesc cu straturile si cu baionetele pustilor, ranesc vreo cativa din ei, ii leaga ca pe niste hoti si ii duc la cazarma, dupa ce au sfaramat toate mobilele din casa!
Dupa aceasta izbanda in care sefii militiei au castigat hula lumii prin cruzimea poruncilor lor, oamenii politiei, comenduiti de aga, si soldatii cu arnautii, comenduiti de beizade Grigore incep a se abate ca cete de hoti pe la birturi si pe la casele boierilor, strica usile, sfarma mobilele, prada lucrurile si leaga pe toti cati gasesc inlauntru. Targul intreg este luat in asalt de bande de slujitori beti si de arnauti aprinsi de dorul pradaciunii. Casa cneazului Gheorghe Cantacuzino este calcata noaptea, desi stapanul casei este sudit rusesc. Armele cneazului, ceasornice de pret si alte, tot ce se gaseste sub mainile arnautilor este pradat.
— Casa Rosettestilor este calcata si tuspatru fratii arestati si inchisi la cazarma. Casele lui Neculai Docan, a logofat. Lupu Bals, a lui Harnav si alte multe sunt calcate fara sfiala; si intr-o singura noapte peste 200 de oameni sunt prinsi, legati si aruncati in inchisori. Iar 13 din tinerii cei mai insemnati din Moldova sunt legati in carute de posta si dusi la Galati, far-a li se da nici apa macar intr-un drum de 14 poste, far-a li se da nici mantale de coperit, spre a fi feriti de raceala noptii! De la cazarma din Galati ei sunt transportati la cetatea Macin de pe malul drept al Dunarii, fara sa fi fost nici judecati, nici osanditi de vreun tribunal dupa pravilele tarii. — Cat pentru ceilalti nenorociti de prin temnitele Iasului, numai ei si Mihail Sturza, si Dumnezeu stiu ce necazuri au patimit, ce pedepse au suferit si sufera inca poate, pentru ca au manifestat nobila dorinta de imbunatatiri in Patria lor!
Iata, fratilor! rezultatul fagaduintelor lui Mihail Sturza! inselaciuni, nelegiuiri, calcari de case, pradaciuni, risipiri, schingiuiri, inchideri prin temnite, batai cu bicele prin inchisori, exiluri, calcari de drepturi ale tuturor, dispretuirea legilor tarii, osande fara judecata praviliceasca, pedepse barbare improtiva tuturor asezamintelor tarii noastre! si inca nu-i tot! Mihail Sturza, nemultumindu-se cu toate jertfele ce au picat de mainile sale si vroind a se dezbara odata pentru totdeauna de tinerimea tarii, de acea banda de razvratitori ce avea curaj a protesta impotriva nelegiuirilor ocarmuirii, Mihail Sturza, zic, vroind a secera cu o singura lovitura toata nadejdea Patriei, face liste de proscriptii si le trimite pe la tinuturi cu porunci aspre de prigonire asupra celor cuprinsi in ele; inchide granitele pentru ca nimeni sa nu poata scapa de zbirii lui, nici sa poata intra in tara lor tinerii ce se intorceau din strainatate; fagaduieste preturi mari pentru capetele unora din fratii nostri, anume: Costache Moruzi, V. Ghica si altii si totodata, profitand de groaza obsteasca si intrebuintand toate mijloacele de corumpere si de amenintare, aduna prin tara iscalituri de multumire pentru parinteasca lui obladuire!
Iata, fratilor, faptele cu care domnul Moldovei s-a facut raspunzator catre Omenire si catre Dumnezeu. Acestea sunt petele nesterse cu care el s-a acoperit in ochii lumii de fata, si ai viitorimii!
Acum Mihail Sturza triumfeaza, caci a ajuns la scopul sau! Tinerimea, nadejdea tarii, este proscrisa! Patriotii cei mai vrednici sunt departati de la sanul Patriei, incat cei dintre dansii care sunt inca pe loc au ramas fara ajutor si fara putere! Acum domnul Moldovei triumfeaza, caci Moldova poarta doliul copiilor sai! Fratilor romani din toata Romania!
Voi, locuitorilor sateni din Moldova, ale caror drepturi au fost dispretuite de acel ce se numeste Parintele Vostru;
Voi, negutatorilor, care ati fost jigniti in interesele voastre prin pusteirea capitalei;
Voi, boierilor, care ati castigat cinstirea lumii intregi, sprijinind drepturile poporului;
Voi toti care va jeliti fratii, parintii, rudele si copiii departati de la sanurile voastre prin tirania ocarmuirii;
Veniti sa unim cu totii glasurile noastre si sa protestam impotriva lui Mihail Sturza! Sa protestam in numele fratilor nostri, care au fost si sunt inca pedepsiti prin inchisori si exiluri, fara de a fi fost judecati! — in numele Patriei noastre ce este in agonie! — in numele Omenirii batjocorite! in numele lui Dumnezeu care ne priveste!
Veniti sa unim cu totii glasurile noastre si sa le inaltam la ceruri, pentru ca sa se coboare in Patria noastra Sfanta Dreptate, ce judeca pe cei rai si ii supune la pedepse infricosate spre a-i face pilde de ingrozire omenirii in toate veacurile!
Vasile Alecsandri
(Madular al comitetului ales de Obste pentru redactia cererilor sale.)
Mai - 1848
Prestatie in nume Moldovei, al omenirii si al lui Dumnezeu
Aceasta pagina a fost accesata de 2258 ori.
