Margarita - Partea 4
de Vasile Alecsandri
Alexis, dupa multe dificultati cauzate prin starea ticaloasa a drumurilor, sosi in fine la Iasi, insa, desi campiile erau acoperite cu mantia geroasa a iernii, lui i se parea ca lumea-i inflorita ca in frumoasele zile din mai: insusi croncanitul corbilor, singurele pasari ce zari el in cale-i, avea ceva armonios; caci inima lui desteptata rasuna de acele tainice si imbatatoare melodii ce canta amorul in anii tineretii. Imagina gratioasa a Margaritei raspandea culori si raze fermecatoare pe tot ce se arata dinaintea ochilor lui, incat, desi rotile trasurii scartaiau pin omat, tanarul poet declama cu entuziasm:
in tara mea dulce sunt drumuri de flori,
in dulcea mea tara zbori, murgule, zbori ! etc.
Reintrand in sanul familiei sale dupa lungi ani de absenta si introducandu-se in societatea Iasului, Alexis deveni simpatic tuturor persoanelor care-l cunoscura; parintii lui erau fericiti si mandri de dansul, caci el le arata o afectie respectuoasa, iar mai cu seama sora lui, Alina, ii prodiga cea mai dulce si ingenioasa proba de iubire, graindu-i necontenit de Margarita. Ore intregi petreceau impreuna, ea povestind si repovestind toate incidentele vietii de la pansion, si el ascultand-o fara satiu, caci Alina vorbea mai mult de amica ei decat de dansa. Dragalasa copilita ghicise secretul fratelui sau si incet-incet devenise chiar confidenta lui.
Nimic mai gentil pe lume ca importanta ce-si atribuie o fetita gratioasa si inteligenta, care surprinde un secret amoros; natura ei ingereasca ii inspira un tact delicat in toate cuvintele si in toate faptele sale. Ea gaseste expresii dezmierdatoare, care dau glasului sau o intonare mai dulce si mai armonioasa; ea se transforma in geniul mangaierii!
intr-o dimineata, ca o vesela raza de soare, Alina intra in camera fratelui sau si ii zise, sarutandu-l:
— Asta-noapte mi s-a aratat prin vis un inger frumos care mi-a vorbit de Margarita.
— si ce ti-a spus? intreba Alexis, zambind.
— Mi-a spus ca amica mea se uraste mult la tara de o bucata de vreme, ca ea canta necontenit o romanta foarte poetica si ca are sa vie in curand la Iasi.
— Draga mea Alina! zise Alexis, ridicand in brate-i pe gingasa lui surioara si sarutand-o pe ochi; esti tu insati ingerul care l-ai visat si imi aduci vestea cea mai fericita. . . Are sa vie, zici?... cand?... azi? maine?
— Inima-mi vesteste ca a si sosit! replica Alina cu o dragalasa malitie.
— Sosit! racni Alexis, devenind palid de uimire. . . Esti sigura?
— Iata proba! adauga copila, aratand un bilet mic si elegant.
— Un bilet de la Margarita!
— Deschide-l si-i vedea.
Alexis deschise iute plicul si citi:
„Scumpa mea Alina!
Am sosit chiar acum de la tara, unde ma luase uratul: doresc sa te imbratisez. Vina degraba pentru ca sa te sarut pe tine mai intai de celelalte amice; te astept cu nerabdare. Vina. Complimente fratelui tau din partea lui Giali.
Amica ta, Margarita
Alexis simtea inima lui batand puternic la vederea acestor linii scrise din repejune. El indemna indata pe sora lui ca sa se gateasca si dete ordin ca sa inhame caii la cupet.
— Vii cu mine? intreba Alina.
— As veni... insa nu stiu de se cuvine... asa de dimineata... Ce socoti tu, draga Alina?
— Socot ca nu e nici un rau sa ma intovarasesti intr-o vizita amicala.
— Ba nu; oi merge singur mai tarziu... Acum du-te tu si-i spune...
— Ce?
— Ce ti-a spune inima.
— Dar biletul meu... nu mi-l dai? intreba copila, zambind.
— il vrei?
— Ba nu; tine-l la tine pentru ca sa nu-l pierd. si zicand aceste, Alina iesi razand, sprintena si gratioasa ca o floare inaripata.
Ramas singur, Alexis deschise din nou biletul, il reciti mai multe ori si-l saruta. Apoi el se puse a se primbla de-a lungul camerei, gandind la vizita ce avea sa faca Margaritei si inchipuindu-s i o convorbire amoroasa cu dansa, convorbire compusa de fraze perfecte si conforme cu dorintele sufletului sau.
Acea vizita multasteptata avu loc a doua zi, insa el se simti atat de tulburat in prezenta Margaritei, ca uita toate frazele ce le pregatise si convorbirea se tinu asupra unor obiecte cu totul indiferente. Noroc pentru el ca ochii lui avura o elocventa rara si graira, aparte, cu ochii Margaritei despre un obiect mult mai interesant, de starea inimii lor. Astfel, cand buzele trandafirii ale copilei ziceau ca stapana lor petrecuse in liniste zilele de pe urma la tara, frumosii sai ochi protestau in contra acestei inocente minciuni si declarau ca a lor stapana murea de dor de a se intoarce la Iasi pentru ca sa se apropie de Alexis, si ochii acestuia exprimau o fericire nemarginita, o recunostinta adanca, un amor demn de ingereasca fiinta ce purta nume de floare. Asemene vizite se repetau ades, gratie legaturilor amicale ce existau intre Margarita si Alina si care inlesneau dese intalniri intre Margarita si Alexis, atat in salonul dnei Dorian, cat si in alte saloane din Iasi, pe la vizite, pe la serate, pe la teatru, pe la baluri. Ambele amice erau nedespartite pretutindeni, si Alexis, profitand de aceasta nedespartire, vedea in toate zilele pe Margarita, si cu cat o vedea mai mult, cu atat el ii descoperea mai frumoase calitati si se exalta mai tare in simtul adorarii sale. Prezentul era asa de stralucitor, ca raspandea raze aurite chiar pe intunecimea viitorului, si acel viitor se arata lui Alexis ca o lume noua, plina de incantari si de dorinte realizabile... intr-un cuvant, Margarita si fratele Alinei plutira in regiunile ceresti, pe aripile visurilor fermecatoare ale iubirii si aspirau la unirea soartei lor prin sacrele legaturi ale casatoriei. insa!... O! cuvant fatal! piatra nesimtitoare, pe care vin de se zdrobesc proiectele si sperarile omului! Ce geniu rauvoitor te-a pus in calea dorintelor noastre!...
Alexis fu obligat a se absenta din Iasi, timp de o luna, fiind trimis de tatal sau la Bucuresti, si in lipsa lui se darama palatul feeric al visurilor sale!
O amica a dnei Dorian, una din acele dame care dupa ce imbatranesc isi impun misia de petitoare, gasi de cuviinta a se ocupa de casatoria Margaritei si propuse de mire pe un nepot al ei, dl M., care intr-adevar unea toate conditiile de pozitie, de avere si de buna educatie. Propunerea conveni sub toate privirile dnei Dorian, si aceasta exercita toata influenta sa de mama asupra Margaritei pentru ca sa obtie consimtamantul ei.
Sarmana copila cerca in zadar sa lupte in contra destinului care-i ucidea fericirea. Zile si nopti intregi ea planse lacrimi amare, dar nu avu putere sa refuze rugamintea maicei sale cand o vazu in genunchi, cerandu-i sacrificiul tineretilor si al inimii... Margarita se cununa cu dl M., zicand un adio dureros iluziilor veselei junii!
Margarita - Partea 1
Margarita - Partea 2
Margarita - Partea 3
Margarita - Partea 4
Margarita - Partea 5
Margarita - Partea 6
Margarita - Partea 7
Margarita - Partea 8
Aceasta pagina a fost accesata de 1994 ori.
