Lamartine
de Vasile Alecsandri
Unul din cei mai mari poeti ai Franciei, omul care prin geniul sau a fost si va ramanea o glorie pentru secolul nostru, Lamartine, a murit! Aceasta trista veste va destepta un rasunet dureros în sufletul acelor care au gustat încantarile armoniei maretului poet. Cat pentru noi, romanii, e bine sa ne aducem aminte încurajarile ce ne-a dat Lamartine în anul 1848, cand el tinea ochii lumii întregi tintiti asupra lui, si adresa cuvinte mangaietoare natiilor ce aspirau la libertate.
În istoria misiilor mele politice din anul 1859, gasesc urmatoarea notita scrisa dupa o vizita ce facusem lui Lamartine; aceasta notita e de natura a interesa publicul roman, si dar este timpul de-a o scoate la lumina:
„Dl Lamartine, dulcele poet al inimilor tinere, eroul poetic al revolutiei din 1848, desi ajuns acum în vrasta înaintita, totusi înca poarta pe frunte-i aureola geniului. Convorbirea sa armonioasa si fermecatoare rapeste auzul si sufletul. Simtirile înalte, ideile sublime, reflectiile filozofice, sunt exprimate de el în forma cea mai corecta, în stilul cel mai nobil, si cu o abundenta care minuneaza pe ascultatori.
Elocventa sa naturala încanta chiar în vorbirile zilnice ale vietii private, iar în împrejurarile cele mari ale vietii politice, ea devine o putere care poate sa opreasca omenirea pe malul prapastiilor sau sa o împinga în fundul lor.
O ora întreaga, cat a tinut vizita mea, am crezut ca asist la un concert melodios, si, cand a fost ca sa ma retrag, îmi zise:
— Domnul meu, desteptarea unei natii e cel mai sublim spectacol ce omenirea poate sa arate Creatorului, însa cand o natie are norocul de a atrage asupra-i ochii Providentei, ea trebuie sa se mentie la înaltimea rolului ce este chemata a avea pe lume. Eu fac sincere urari pentru prosperitatea si marirea romanilor, caci mi-a placut totdeauna a vedea pe urmasii popoarelor mari pasind falnic pe urmele glorioase ale stramosilor!
Lamartine
Aceasta pagina a fost accesata de 2601 ori.
