Samanatorii
de Vasile Alecsandri
Samanatorii harnici, cu sacul subsuoara,
Pasescu-n lungul brazdei pe fragedul pamant;
Pe culme, pe valcele se suie si coboara
Zvarlind in a lor cale samanta dupa vant.
O mie! zice unul menind cu veselie.
Noroc si roada buna! adauge un alt.
Ca vrabia de toamna rotund spicul sa fie!
Ca trestia cea nalta sa fie paiul nalt!
Din zori si pana-n noapte tot graul sa rasara;
In el sa se ascunda porumbii osteniti,
Si cand flacai si fete vor secera la vara,
In valuri mari de aur sa-noate rataciti!
Samanatorii veseli spre fund inainteaza,
De-a curmezisul brazdei boroanele pornesc,
Si grapele spinoase de-aproape le urmeaza,
Ingroapa-ncet samanta si campul netezesc.
Convorbiri literare, 15 mai 1868
Samanatorii
Aceasta pagina a fost accesata de 2328 ori.
