Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea V - Feringhis
de Vasile Alecsandri
1639
dedicat d-lui A. Papadopulo Callimah
V.
Feringhis
In cadrul plin cu raze, de-o usa sarazina
Apare o fiinta din raiul de iubire,
Pe frune-acoperita cu-o feregea subtire,
Minune ideala! sub valu-i de matasa,
Ca o gradina-n floare cind negura se lasa,
Ea-ncinta ochii, mintea prin forme de placere
Cu drag intrevazute de-a inimii vedere.
Copila cu sfiala ramine-nmarmurita,
Cu mina-i tremurinda de sinul ei lipita,
Si de-un fior de gheata deodata se patrunde
Si cata ca sa fuga si ochii isi ascunde.
Sultanul insa, prada, frumsetii ce-ntrevede,
Uimit, aprins de pofte brutale, se rapede
Ca uliul ce s-arunca din zbor pe-o pasarica,
O prinde-n a lui brate si valul il ridica,
Zicind: "Ah! iata raiul de Mohamed promis!"
Becri o vede! ... palid, el striga : Feringhis!
Copila mea aice!..." La glasul lui de tata,
Rusinea, indignarea cuprind pe juna fata.
Ea lupta cu putere si bratu-i fecioresc
Respinge pe sultanul sub ochiul parintesc.
"A! serpe, serpe! urla Murad infuriat,
Pe mine, tu pe mine, al lumii imparat,
Cind vreu cu-a mea favoare sa ma cobor la tine.
Tu, tu ai indrazneala sa ma respingi pe mine?
La tigri..." si-ntr-o clipa, luind-o pe copila,
Afara, jos in curte, o zvirle fara mila.
Un vaiet se ridica! ... Becri in desperare
Se pleaca , pe fereastra, si vede cu-nfiorare
Cum tigrii, beati de singe, rupeau in lacomie
Bucati de carne alba din fata inca vie!
Si inima-i se fringe, caci sub grozavu-i chin
Copila lui il cheama prin ultimu-i suspin!
Atunce vinat, crincen, cu moartea-n pept, sarmanul,
Intoarce-a sa privire si vede pe sultanul
Ca un cadavru sarbed intins jos pe covor.
El cata lung la dinsul cu gind razbunator
Si zice: "Faptul zilei in lume-acum apare,
Rusine-i sa te vada pe tine, sultan mare,
Cazut fara putere, invins de -un pic de vin.
Te scoala! ... Viata-i dulce cit e paharul plin,
Te scoala! ... iata cupa, desart-o pina-n fund.
Cum ai lasat in mine desertul cel profund."
Murad, cuprins de spasmuri, arzind, suflind din greu,
Intoarce capul, varsa cupa, geme : "Nu vreu!"
"A! nu vrei, nu vrei, cine! racnste in turbare
Becri, cumplit ca moartea lipsita de mustrare.
A! fiara nempacata, de vin te-ai saturat?
Bea singe dar, bea singe din inima-mi varsat!"
Si c-un pumar in graba la bratu-i se raneste
Si de-a lui Murad gura el rana o lipeste
Si striga : "Suge, tigre, in ultima-ti orgie,
Pe cind ai tai tovarasi copila imi sfasie.
Bea singe de parinte, sa stingi cumplita-ti sete,
Tu, care-ti adapi tigrii cu singe viu de fete!"
Sultanul slab se lupta, gemind se zvircvoleste,
Sub un genunchi ce peptu-i apasa si turteste.
Murind, el vrea sa strige, dar limba i se leaga,
Caci gura lui se umple de singe ce se-ncheaga.
Deodata-n lupta mortii grozav zbuciumatoare
El scoate-un gemet aprig si tremura, si moare!
Atunci Becri, teribil, privindu-l, zice : "Fiara!
Mergi unde te asteapta Seitan cu a lui gheara!"
Apoi el la fereastrqa se duce si-n glas tare
Racneste: "Padisahul, a lumei spaimintare,
S-au dus in vecinicie, sa-l judece Allah!
Osmani! traiti in pace cit n-aveti padisah!"
Apoi in curte pleaca un ochi abie deschis
Si cade mort de jale, gemind " O! ... Feringhis!..."
Mircesti, 1876
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea I - Alaiul lui Murad
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea II - Becri Mustafa
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea III - Noaptea bairamului
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea IV - Betia
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea V - Feringhis
Aceasta pagina a fost accesata de 1501 ori.
