Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea III - Noaptea bairamului
de Vasile Alecsandri
1639
dedicat d-lui A. Papadopulo Callimah
III.
Noaptea bairamului
E noapte-ncintatoare! Pe-a cerului cimpie,
Gradina pudruita de-o pulbere-argintie,
Incet si lin paseste a stelelor regina,
Cu-o dulce-atragatoare zimbire de lumina.
Ea poarta imprejuru-i un val de nori prin care
Din cind in cind razbate si ca prin vis apare
Poetica frumseta a chipu-i virginal,
Ca splendida sultana din rai oriental.
Intregul cer, comoara de cuiburi lucitoare,
Feeric locuite cu zine iubitoare,
Priveste din naltime, tacut, admirator,
Minunea lumei noastre, fantasticul Bosfor.
In Asia s-Europa, pe verzile lor maluri,
Ard mii si mii de lampe, varsind vapai in valuri,
Si prin a noptii umbra scotind fantasme sute
De arbori si de turnuri abie intrevazute.
Orice zidiri pe Bosofr, sarai, cesmea, geamie,
S-acopar cu ghirlande de flacara-albastrie,
Si flota ce rasuna de salve tunatoare
Pluteste sub catarguri de foc scinteietoare,
Si sus, pe minarele, lucesc rotunde salbe...
Se par cazind din ceruri cununi de stele albe.
Pe Bosfor lungi calce de-o forma sprintioara
Se-ntrec cu elcovanii ce-n fata apei zboara,
Iar altele, mai multe, cu-o lenesa miscare,
Sub ziduri de haremuri plutind in leganare,
Prin sunet de tambura si glasuri de manele,
Cadinele frumoase le cheama la zabrele.
Citi ochi aprinsi de doruri sclipesc in Kullelli.
In Scutari, Galata, Bey-koz si Kandilli!
Si cite inimi june de gingase vergine
Se bat in sinuri albe, se umfla de suspine!
Regine-ale-omenirei! comori de fericire,
Cazute in robie, lasate-n parasire!
Ah! cine se gindeste la ele cind Islamul
Serbarei musulmane deschide Bairamul
Si cind Murad Gaziul permite veseliei
Sa urle aruncata in brateel orgiei?
Rasun imbele maluri de cintece voioase
In strade, -n cafenele, in pieti mult zgomotoase,
S-acum Stambulul ride, si bea, si clocoteste
De-un chef ce pina-n ziua crescind se prelungeste;
Dar cheful cel mai mare il gusta pe sofa
Doi gemeni de betie, Murad si Mustafa.
Sub bolta cizelata cu fine arabescuri
A unui chiosc de vara vapsit cu dalbe frescuri,
Ce vesel isi deschide ferestile pe mare,
Lasind sa-l racoreasca bosforica suflare;
In dulcea atmosfera de plante aromate
Ce ard in catulete prin colturi aninate,
Unind cu-a narghilelei narcotice parfumuri,
Esenta-mbatatoare ascunsa-n a lor fumuri;
Pe splendide covoare, molatice, persane,
Pe perne de matasa cusute de sultane,
Sed fata-n fata, singuri, sultan Murad Gaziul,
Sultanul preaputernic, si Mustafa Becriul.
Alatgure de dinsii pe jos sint asezate
Tablale mari de aur cu fructe incarcate
Si cupe-n petre scumpe, si largi cristaluri pline
De vinuri si de vutce topaze si rubine.
Stapinul si cu robul, pe coate razemati,
Sub valuri de lumina sitn vesel inundati
Prin patru globuri albe ce-n bolta-s arzatoare
Ca patru mari fragmente cazute din soare.
Sultanul ride-n hohot: la risul lui ce zbiara
Raspund din sinul mortii un urlet lung de fiara
Si racnete de oameni ce striga : "Evallah!
Ani multi se veseleasca siblimul padisah!"
Caci sub feresti, in curte, doi tigri din Atlas
Raspind infiorare cu aprigul lor glas,
Si dincolo de curte, pe valuri leganate,
Se-ndeasa o multime de barce adunate.
S-ar crede ca poporul din umbra-acum asista
Sa fle cit de mare deosebire-exista
Intr-un sultan ce ride s-un tigru cu rinjire,
Cind om si fiara-n inimi n-au nici o osebire.
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea I - Alaiul lui Murad
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea II - Becri Mustafa
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea III - Noaptea bairamului
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea IV - Betia
Murad Gazi Sultanul si Becri Mustafa - Partea V - Feringhis
Aceasta pagina a fost accesata de 2085 ori.
