Marioara, Florioara - Partea VI
de Vasile Alecsandri
Legenda dedicata Principesei M. Cantacuzin
VI.
Unde-i, unde-i Zanisoara,
Marioara, Florioara,
Vestitoarea zorilor
Surioara florilor?
In ce tar'a pribegit
Pe ce tarm ea s'a oprit?
Mers-a peste noua tari,
Noua tari si noua mari?
Ori s'a dus dus in nalte plaiuri,
Colo sus, pe campi de raiuri,
In gradina Zanelor
In locasul stelelor?...
Nu se stie, nu se spune
Unde-i gingasa minune,
Dar pe cand e luna plina,
Cand e noaptea mult senina,
Se aud in miez de noapte
Despre munti duioase soapte,
S' un glas balnd ca un suspin
Care canta 'ncet si lin:
Frunza verde lacramioara,
Vaid e biata-mi inimioara!
Ori ce vant racoritor
Ii aprinde foc de dor!
Bate vantu 'n stejerel?
Ii da dor de voinicel.
O, straine, dragul meu,
Mult amar te jalesc eu!
Vin ', alearga langa mine,
Sa ma mai iubesc cu tine.
Neagra e strainatatea!
Cruda, e singuratatea!
Voinicele, ursitele,
Fa pe gandurile mele.
Ca ma bate vant de vara
Si-mi insufla dor de tara,
Si-mi aduce ne ' ncetat
Dor de visul ce-am visat;
Dar nu-i foc de dor mai rau
Ca focul de dorul tau!
1852, Paris
Marioara, Florioara - Partea I
Marioara, Florioara - Partea II
Marioara, Florioara - Partea III
Marioara, Florioara - Partea IV
Marioara, Florioara - Partea V
Marioara, Florioara - Partea VI
Aceasta pagina a fost accesata de 1437 ori.
