La Palestro
de Vasile Alecsandri
Pe deal, la Palestre, vitejii Zuavi,
Bersalierii sprinteni, Vanatorii bravi.
In oastea germana s-arunca-mpreuna
Si cu al lor sange sting focul ce tuna.
Dar cine-i mai aprig, mai brav luptator ?
E Regele insusi, eroul Victor!
Cu calul sau falnic, cu lunga sa pala
De trei ori in dusmani da singur navala!
Calu-i ud de sange pana la genunchi,
Pala-i ros vapsita pana la manunchi!
*
Devale-n capela Madonei slavite
O mama duioasa cu haine cernite
Se-nchina si-nvata copilul ei bland
In zgomotul luptei sa zica rugand:
„O! Santa Madona! tu l-al carei nume
Dulcea mangaiere se coboara in lume!
Aduc la picioare-ti cu-adanca uimire
Inima-mi curata, plina de iubire,
Ca o floare vie, ca o floare noua
Care iti inchina si parfum si roua.
Asculta-o, Madona, ruga mea duioasa
Pentru a mea tara atat de frumoasa !
Pentru omenirea ce plange-n durere
Si pentru-a Venetii libera-nviere.
Da patriei mele glorie, marire,
Pe dusmanii nostri scoate-i din orbire,
Si mie-mi da brate ca sa pot combate
Cu cei mari d-avalma pentru libertate!”
*
Pe campul de moarte, pe camp de onor
Regele inalta steag invingator.
Zuavi-mpregiuru-i cu glas triumfal
Pe rege-l proclama a lor Caporal!
Si copilul striga cu suflet de om!
„Sa traesti o! Victor, Rege-galantom!”
Novara, 1859
La Palestro
Aceasta pagina a fost accesata de 2053 ori.