Hotul si Domnita
de Vasile Alecsandri
Frunza verde de aluna!
Trece voinicul pe luna
Si codrul voios rasuna.
Trece hotul haulind,
Pe carare coborand,
Din frunzis mereu pocnind.
Mai voinice, voinicele,
Ia-ti taiusul de plasele,
Pune mana pe otele,
Ca se primbla pe potici
Trei desagi de irmilici
Si de galbeni venetici,
Iar in urma-le, calare,
Vine-o mandra fata mare,
Gatita pe maritare.
Ea-i mireasa unui crai
Si se duce cu alai
Peste munte, peste plai,
Dar copila-i amarata
C-a sa fie despartita
De Moldova mult iubita.
Si in gandurile sale
Ea se roaga-amar cu jale
Ca sa-i iasa-un zmeu in cale
Frunzulita de brad mica!
Iese hotul din potica,
Singur, vesel, fara frica,
S-apoi zice: Cale buna!
Unde mergeti impreuna,
Dragii mei, noaptea pe luna?
Decat la curtea craiasca,
Mai bine-n lunca hoteasca,
Langa-o inima frateasca .
Frunza verde stejarel!
Hotul pleaca sprintenel
Cu domnita langa el.
Iarba creste-n calea lor
Si domnita, scump odor,
Vesel calca pe covor.
Dealul Doamnei, 1844
Hotul si Domnita
Aceasta pagina a fost accesata de 2038 ori.
