Grui-Sanger - Partea a VI-a - Iertarea
de Vasile Alecsandri
VI
Iertarea
Azi cerul e mai aspru! cad raze infocate,
Si setea linge peatra izvoarelor secate!
O gura, numai una de apa mai ramane...
Batranul, neiertatul, cu focul in plamane,
O soarbe-n gura-i, pleaca, se urcaiar din vale,
Tarandu-se pe coate,pe branci in cruda-i cale,
Si rupti ii sunt genughii, si rupte-a sale coate,
Si sangele-i se scurge,si cade, nu mai poate,
Caci drumul se lungeste cu cat si sete-i creste...
Dar iata ca la mijloc de cale se opreste!
El vede-o pasarica pe jumatate moarta;
In palma-i o cupride,la guralui o poarta
Si cu o picatura prielnic o adapa,
Fara-n-ghiti, sarmanul, macar un pic de apa!
Renvie pasarica incet din amortire
Si-n ceruri se inalta cu-o vie ciripire.
Minune!... iata cerul deschis se ilumina
De-o tainica-aurora feerica, divina.
Atat de stralucinda, cat insusi mandrul soare
Se stinge ca steluta l-a soarelui splendoare,
S-un glas patruns de mila, duios de bunatate,
Din cer graieste; ,,Sanger! iertat esti de pacate!
Mult rau o fapta buna in ceruri cumpaneste;
O biata pasarica de minci te izbaveste!"
Grui-Sanger nalta fruntea... El vede cu uimire
Pe fata parintesca o dulce-nduiosare;
El vede-a lui victime cu ingeri adunate
In bratele deschise chemandu-l ca pe-un frate;
Si vede ca prin farmec pe trunchiul fara viata
Crescand vlastari frumoase cu vesela verdeata,
Si-n varf o floare alba ce cade pe-a lui frunte
Ca semn de incetare a chinurilor crunte.
Iertatul zice; ,,Doamne !parinte!... indurare!...
Si cade si se stinge cu-o lina suspinare.
Se spune ca pe locul unde-au murit sarmanul
Un arbor mic, salbatic, rasare pe tot anul,
Avand o pasarica in varf, cu glas de inger...
El poarta poame rosii si numele de Singer.
Convorbiri literare, 1 iunie 1875
Grui-Sanger - Partea I - Codrul-fara-viata
Grui-Sanger - Partea II - Grui-Sanger
Grui-Sanger - Partea III - Paricidul
Grui-Sanger - Partea IV - Blastemul
Grui-Sanger - Partea V - Pedeapsa
Grui-Sanger - Partea a VI-a - Iertarea
Aceasta pagina a fost accesata de 2853 ori.
