Dumbrava Rosie - IV - Tabara romana
de Vasile Alecsandri
IV.
Tabara romana
O tanara padure de ulmi si de stejari
Ascunde-oastea romana prin junii sai tufari.
Misterul si tacerea in sanul ei domnesc,
Dar marginile sale sunt palid luminate
De f lacarile triste ce palpaie in sate
Si veselele focuri din lagarul lesesc.
Prin arbori si prin ramuri, din varfuri pan-in poale,
Din cand in cand luceste otel de sabii goale
Si ochi de lei, de vulturi, de leoparzi salbatici,
Ce ard sub valul noptii ca niste rosi jaratici,
Caci ei s-atint cu jale si se opresc cu ura
Din zarea-nflacarata pe lagarul vecin,
Si tot romanu-n suflet pe sufletu-i se jura
Cu-al dusmanilor sange sa stinga-al tarii chin.
Dor crunt de razbunare! greu, aspru juramant,
Ce sapa-n intuneric un larg, profund mormant!
Ici, colo, prin poiene, stau palcuri de osteni:
Arcasi de la Soroca, naprasnici orheieni,
Aprozi, copii din casa, curteni si lefecii,
Toti, oameni tari de vana si oteliti in foc,
Deprinsi a-si trai traiul in timpi de voinicii
S-a da mana cu moartea far-a misca din loc.
Ei poarta pe-a lor frunte, pe bratele lor groase
Si-n piepturi brazde multe, hieroglife sfinte
Cu palosul sapate, ce spun s-aduc aminte
De lupte uriase, de fapte glorioase!
Si-n viata-i fiecare si-au castigat un nume,
O falnica porecla, un titlu de stramos:
Mihul, Paun de codru, Balaur, Alimos,
Ursul si Pala-Dalba, Grozan si Sparge-Lume!
Eroi de vechi balade ce s-au pastrat in minti,
Trecand in mostenire la fii de la parinti.
Lungiti pe muschiul verde si domolind fugarii
Ce zburda pe-ntuneric si desfrunzesc tufarii,
Voinicii buni de lupta si bucurosi de gluma
Astfel graiesc:
Grozane! ce-o fi ziua de maini?
O fi la unii muma, o fi la altii ciuma,
Amara pentru litfe si dulce la romani.
Amin! sa deie Domnul!
'Va da, mai Pala-Dalba!
Si-o fi precum la Baia, n-o fi ca-n Valea-Alba,
Unde-am vazut pe Ursul gonit de sase turci.
Gonitu-m-au pe mine, dar i-am urcat in furci!
Va fi precum la Scheie, unde-ati vazut in sila
Maghiari schimbati in iepuri, s-un Purice-n Movila .
Va fi precum la Lipnet cu dumbravioara verde,
La Racova pe unde si azi turcul se pierde,
La Grumazesti, pe maluri, unde cazacul jura
Pe mine, chiar pe mine, m-a increstat la gura!
Te-a increstat paganul, dar cand el vru de viu
Inot sa treaca Nistrul, o pati rau, fartate,
Caci de pe mal in fuga tu i-ai sarit pe spate
Si l-ai trimis sub Nistru, sa-si cate un sicriu.
Bine-i facusi, Grozane! E scris in cele sfinte:
Chiar apele sa fie vrajmasilor morminte!
Asa e tara noastra! e buna pentru vii,
Si pentru morti e buna.
De-aceea-n asta tara
Vecinii dau navala cu sutele de mii.
Urand viata la dansii, le place-aici sa piara!
Le place, dar, Paune, si noi le facem placul.
Ei cred ca-aici e raiul, s-aici gasesc pe dracul.
Si cum sa nu-l gaseasca urdiile nebune
Cand Stefan e-n picioare, cand versul lui ne spune:
Stefan, Stefan, domn cel mare
Seaman pe lume nu are
Decat numai mandrul soare!
Din Suceava cand el sare,
Pune pieptul la hotare
Ca un zid de aparare!
Bratul lui far-incetare
Bate ordele tatare,
Bate cetele maghiare,
Bate lesi din fuga mare,
Bate turci pe zmei calare
Si-i scuteste de-ngropare!
Lumea-ntreaga sta-n mirare!
Tara-i mica, tara-i tare
Si vrajmasul spor nu are!
Cantec vechi poporal.
Traiasca Stefan-voda! Multi dusmani vin la noi,
Dar cat vin de naprasnici, putini fug inapoi.
Pacatul lor ii mana, sarmanii, ca pe-o turma,
Si moartea le sta-n cale, si moartea le sta-n urma.
De-aceea la Moldova vezi floare langa floare.
E ingrasat pamantul cu sange.
Asa-i, fratioare;
Dar cresc bujorii mandri din sange de roman
Si palamida neagra din sange de pagan!
Sub cerul ce s-aprinde si-n clipa iar se stinge
Varsand pe a lor fete lumini fulgeratoare,
Asa graiesc barbatii ce somnul nu-i atinge
In asteptarea vie a zilei viitoare.
Si poalele padurii sunt palid luminate
De flacarile rosii ce palpaie in sate.
Si-n tabara vecina orgia cea nebuna
Ca marea departata vuieste sub furtuna;
Iar in frunzis romanii topoarele-si descanta
Si caii lor dezmiarda, si-n umbra vesel canta:
Sunt roman cu patru maini,
Si am leacuri de pagani:
De tatari am o sageata,
De turci pala mea cea lata,
De litfeni un buzdugan
Si de unguri un arcan!
Dumbrava rosie - I - Visul lui Albert
Dumbrava Rosie - II - Tara in picioare
Dumbrava Rosie - III - Tabara leseasca
Dumbrava Rosie - IV - Tabara romana
Dumbrava Rosie - V - Stefan cel Mare
Dumbrava Rosie - VI - Asaltul
Dumbrava Rosie - VII - Lupta
Dumbrava Rosie - VIII - Aratul
Aceasta pagina a fost accesata de 2920 ori.
