Doina iubirei
de Vasile Alecsandri
Trece vara cea-nflorita,
Trece vara cea iubita,
Si cu dansa-n alta lume
Se duc florile din lume,
Se duc toate-n pribegie
Ramane tara pustie!
Numai doua nu se duc,
Nici se duc, nici se usuc.
Una-i f loare de zapada,
Una-i floare de livada,
Una-i floarea crinilor,
Un-a trandafirilor;
S-amandoua-s rasadite,
S-amandoua-s inflorite,
Una-n campul raiului,
Alta-n cuibul graiului!
Mandrulito, draga mea,
A cazut din cer o stea
Si mi-a zis intr-un ceas rau
C-am sa mor de dorul tau!
Si mi-a zis intr-un ceas bland
Ca de-i face pe-al meu gand,
Sa ma lasi a saruta
Doua flori pe fata ta,
Una-n campul raiului,
Alta-n cuibul graiului,
De murit, eu noi muri,
Ci cu tine m-oi iubi
Cat or creste flori in lume
Si s-or duce-n ceea lume!
(1853)
Doina iubirei
Aceasta pagina a fost accesata de 1990 ori.
