Cantec de fericire
de Vasile Alecsandri
Gandul meu la tine zboara
Ca o pasare usoara
Catre cuibul inverzit,
Si la sanul tau patrunde
Ca un flutur ce s-ascunde
Intr-un leagan inflorit.
Dorul meu in a ta cale,
Urmand pasurilor tale
Te dezmiarda ne-ncetat,
Si pe dulcea ta gurita,
Draga, draga mea Ninita,
Fura-un dulce sarutat.
Ochii mei, ce-n veci la tine
Atintesc a lor lumini,
Inotand in tainic foc,
Vad lucind pe-a ta zambire
Ingereasca ta simtire,
Ingerescul meu noroc.
Tot ce-n lume-i drag si place.
Tot ce-nalta si preface
Pe un om in Dumnezeu,
Mi le-ai dat cu-a ta iubire,
O, frumoasa nalucire!
Scumpa mea! ingerul meu!
De-acum vie cruda moarte!
Sufle vantul relei soarte
Pe pamantul ingrozit!
Eu astept cu nepasare
A furtunilor suflare,
Caci iubesc si sant iubit!
Sufletu-mi e o gradina
Unde-n gingasa lumina
Canta-o pasare din rai.
Viata mea de veselie
Trece lin in vesnicie
Ca o dulce zi din mai!
Caci amorul e un soare,
S-a mea inima o floare,
S-a mea viata-un dulce vis.
Caci iubita mea Ninita
Cu-o zambire, cu-o gurita,
Mie cerul mi-a deschis!
(Constantinopol - August 1846)
Cantec de fericire
Aceasta pagina a fost accesata de 2421 ori.
