Scara matei - Scena 03
de Vasile Alecsandri
Scena 3
Cei dinainte, Marin (ivindu-se dupa copaci)
Marin: Ce-mi-vazura ochii!... cuconita cu prezidentul din Roman?... Ma... a... a!...
Magdian: Adio, dar, iubita Anicuta.
Anica: Adio, scumpul meu.
Trio
Marin
Adio, iubita!
Ramii fericita.
Precum doresc eu
Gindeste la mine,
Caci eu linga tine
Las sufletul meu!
Anica
Adio, iubitei
Pe cai inflorite.
Precum doresc eu
Mergi, du-te cu bine.
Cu gindul la mine.
O sufletul meu!
Magdian
Cucoana cernita
A dat de ispita.
Ce pozna, valeu!
O vad, o vad bine
s-a crede nu-mi vine
Pre sufletul meu!
Magdian
Ma dispart de tine cu mahnire-amara,
Dar pe-al fericirei dulce, dulce scara
Ma voi sui iarasi, draga mea, deseara.
Anica
Ca si tine-acum simt mihnire-amara,
Dar ma mingai dulce c-ai sa vii deseara.
Marin
Ian priveste pozna, fac amor pe scara.
Anica
Adio, deseara!
Magdian
Deseara!
Marin
Deseara!
(impreuna)
Magdian
Adio, iubita s.c.l.
Anica
Adio, iubite s.c.l.
Marin
Cucoana cernita s.c.l.
(Magdian saruta mina Anicai si se coboara. Anica intra in casa si inchide fereastra.)
Marin (in parte): Mai Marine, atine-te virtos ca aice-i treaba pe dragus la caus. (Iese dintre copaci si trece in dreapta.)
Magdian (pe ginduri): Cind m-ar vedea impricinatii catarindu-ma zi si noapte pe scara, oare ce ar socoti in gindul lor despre prezidentul din Roman?
Marin (in parte): Ce bolboroseste din gura?
Magdian: De 15 zile m-am facut mai tainic decit comoara zgircitului. in taina vin aici, in taina petrec cu Anica, in taina ma intorc acasa la Roman, ca sa nu ma vada nime si, slava Domnului! pana acum am izbutit de nu m-a zarit nici un om.
Marin (in parte, pufnind de ris): Ba ca chiar.
Magdian (cautind ceasornicul): ii vreme de incalicat. Ma duc sa-mi ieu bietul cal din marginea satului. (Vrea sa plece si da cu ochii de Marin.) Na, c-am patit-o!
Marin (inchinindu-se): Buna dimineata, cucoane... frumoasa vreme-i azi, senin, racoare... numai bine de primblat.
Magdian (in parte): Oare zaritu-m-a pe scara?
Marin: Aud?... Eu unul nu pot pricepe cum de pot dormi boierii pan-amiazi vara?... da eu cind as fi boier, m-as trezi ca d-ta in faptul zilei, si as deschide frumos ferestrile si as iesi in balcon, ca sa aud paserile facind ceah, ceah, ceah...
Magdian (in parte): M-a zarit hotul!
Marin (in parte): Ma... a...! ca nu pricepe. (Tare.) Zau asa, cucoane... si alta; pentru ca sa nu fac huiet in casa, mi-as face inadins o scara... ia ca asta care-mi slujeste de curatit copacii... si m-as cobori frumusel pe furis din balcon in gradina de-a dreptul.
Magdian (in parte): Bate seua... (Tare, aratind o punga.) Jupine Marine, vezi punga asta?
Marin: Ba nu o prea vad bine, ca-i cam departe si ma dor ochii...
Magdian (puindu-i punga in mina): Iata-o chiar sub ochi. Acum spune-mi: vazut-ai ceva mai adinioare... intr-acoace? (Arata scara.)
Marin: intr-acoace?... cind te scoborai de sus?... Ba m-a ferit Dumnezeu. N-am vazut nimica, nici pe d-ta, nici pe cuconita.
Magdian (dindu-i punga): Foarte bine. Vad ca esti priceput... Na cu ce sa-ti astupi ochii si de-acum inainte... (Vrea sa iasa.)
Marin (in parte): O merta! si cele multe inainte... (Tare.) Cucoane Magdiene... cucoane!...
Magdian (oprindu-se): Ce-i?
Marin: De astupat ochii mi-ai dat... dar de astupat gura?...
Magdian: Cu adevarat... uitasem!... poftim si pentru gura... (ii da inca o punga; in parte.) M-a scurs de bani hotul.
Marin (in parte): Doua merte! noroc sa deie Dumnezeu. (Tare, alergind dupa Magdian.) Cucoane... cucoane... dar de astupat urechile nu-mi dai ceva?
Magdian (viind suparat linga Marin): Cit pentru urechi, sa stii ca ti le-oi bate la stilp daca te-a impinge pacatul sa auzi ceva cu ele... Auzitum-ai? (Iese prin fund in stinga.)
Marin: Bunatatea d-tale, cucoane... sarut minile... De-acum sint si surd si mut. (Viind in fata scenei.) Ma!... ‚da bine ti-a curs laptele in pasat, Marine... hai!... doua pungi de bani deodata!... Ian vezi-le citu-s de grele... parca-s doua prepeliti de toamna. (Sarutindu-le.) Ca mare dragalase mai sinteti pe fata pamintului!... Am sa cumpar o rochie de halastinca Floricai... da stii? cole, ghiurghiulie... sa-ti ieie ochii cale de-o posta... si mie am sa-mi durez o pereche de poturi arnautesti, sa par ca-s Bimbasa-Sava... Ei, de-acum, Marinas draga, destula vorba... si mi te apuca de lucru, ca azi ii ziua cuconitei. Sa te vad, tatuca... sa mi-i durezi un snop de flori cit o dimerlie, tot cu bujori si cu ciubotica cucului. (Merge de ridica scara de sub balcon si o aseaza in fund.) Ia scara asta mi-a adus noroc astazi... Bine-a zis cine-a zis, ca norocu-i ca o scara!...
Cite soiuri de momite
Am vazut in viata mea
Tot sarind din schite-n schite
Pe a lumei scara grea!
S-ajungand in virf, deodata
Le-am vazut de sus cazind
Cind pe schite chiar indata
Sareau altele rizind;
Caci norocu-n lume e-ndoita scara,
Unul cind se suie, altul se coboara.
(Iese prin fund, in dreapta.)
Scara matei - Scena 01
Scara matei - Scena 02
Scara matei - Scena 03
Scara matei - Scena 04
Scara matei - Scena 05
Scara matei - Scena 06
Scara matei - Scena 07
Scara matei - Scena 08
Scara matei - Scena 09
Scara matei - Scena 10
Scara matei - Scena 11
Scara matei - Scena 12
Scara matei - Scena 13
Scara matei - Scena 14
Scara matei - Scena 15
Scara matei - Scena 16
Aceasta pagina a fost accesata de 1568 ori.
