Un salon din Iasi - Scena 3
de Vasile Alecsandri
Scena III
inaintea contradansului (Doua dame tinere si destul de gratioase, pentru ca sa aiba dreptul de a se juca cu arma placuta a cochetariei, se primbla prin sala raspandind imprejurul lor si mai ales in directia orhestrului, ude se afla doi cavaleri ce le admira, un amestec incantator de zambete pline de farmec si de ochiri pline de o gingasa expresie. Una din ele poarta pe cap un diadem stralucitor, cealalta o ghirlanda de flori.)
Dama cu Diadem: Cu cine joci contradansul?
Dama cu Ghrlanda: Nu-mi aduc bine aminte... Mi se pare ca cu Domnul C. Dar d-ta?
Dama cu Diadem: De nu ma insel, cred ca m-a poftit dl V.Dama cu Ghrlanda (zambind): Un cavaler foarte placut!
Dama cu Diadem: Cu adevarat, si seamana a fi bun prietin cu dl C. Amandoi sunt nedespartiti, ca Orest si Pilad.
Dama cu Ghrlanda: Orest si Pilad in frace. Dar unde-s oare? Nu-i vad.
Dama cu Diadem: Iata-i langa orhestru. Se vede ca au multe taine de spus impreuna, ca isi vorbesc tot la ureche.
Dama cu Ghrlanda (razand): Or fi facand planul luarii Sevastopolului.
(Se duc Amandoua, razand, si se pun pe o canapea. in vremea aceasta domnii V. si C. fac urmatoarea conventie intre ei.)
Domnul V.: Marturiseste ca dama cea cu diadem e chiar regina balului.
Domnul C.: in privirea diademului, poate, dar in privirea frumusetii, nu. Pentru mine, prietena sa imi place de o mie de ori mai mult.
Domnul V.: Cum se poate!... Tu, care esti om de gust, sa preferezi pe dama cea cu ghirlanda, cand cealalta are o infatisare atat de gratioasa, atat de nobila, atat de rapitoare, atat de...
Domnul C.: si celelalte. Zi ca-ti e draga, sa te cred.
Domnul V.: Nu stiu de mi-e draga, dar stiu ca as face toate jertfele din lume pentru o singura zambire a ei.
Domnul C.: stii una?
Domnul V.: Spune.
Domnul C.: iti sunt prieten si vreau sa te slujesc. Joc contradansul viitor cu ingerul tau slavit si iti fagaduiesc sa-i vorbesc numai de tine si de iubirea ta, in toata vremea dansului.
Domnul V.: (strangand mana prietenului sau): De-i putea s-o interesezi la soarta mea, sa stii ca toata viata...
Domnul C. (curmandu-i vorba): Toata viata ta mi-i fi recunoscator?... Foarte-ti multumesc. Vreau mai bine sa fiu platit indata.
Domnul V.: Cum?
Domnul C.: Slujba ce ti-oi face ca avocat pe langa luceafarul inimii tale, sa mi-o faci tu insuti pe langa dama cea cu ghirlanda.
Domnul V.: Sa-i vorbesc in favorul tau?... Bucuros, mai ales ca joc cu ea contradansul.
Domnul C.: Minunat!... Facem vis-ŕ-vis impreuna?
Domnul V.: Se intelege; dar asculta-ma: eu iti fagaduiesc sa fiu cat se poate de elocvent pentru interesurile tale. Cauta de ma slujeste si tu cumsecade.
Domnul C.: Lasa pe mine. Am sa intrebuintez toate figurile retoricii cate le-am invatat la scoala si cate mi-a inspira geniul prietiniei. Contradansul se incepe. Alearga de-ti ia dama si-i spune ca ai un prieten care ar fi murit de mult dupa dansa, daca n-ar dori sa traiasca o vesnicie intreaga numai pentru dansa.
(Orhestra da semnalul contradansului, cavalerii se reped de-si iau Damele, perechile se aseaza vis-ŕ-vis, Domnul V. a luat pe Dama cu Ghrlanda si s-a pus in fata cu prietenul sau, care este cavalerul damei cu diadem.)
in vremea contradansului
Domnul V.: stiti, doamna mea, ce observari am facut cu prietenul meu C. de cand am intrat in bal?
Dama cu Ghrlanda (zambind): Negresit iar vro luare in ras, dupa obicei.
Domnul V. (serios): Ma iertati... Am observat ca uneori o simpla ghirlanda de flori plateste mai mult decat un diadem de brilianturi.
Dama cu Ghrlanda: Cand, de pilda?
Domnul V.: Cand incununa o frunte gratioasa ca a d-tale.
Dama cu Ghrlanda (razand): si cine a facut aceasta discoperire noua? d-ta sau prietenul d-tale?
Domnul V.: Eu... prietenul meu are ochi pentru ca sa nu vada. El e bun tanar, dar are un defect moral din cele mai triste!
Dama cu Ghrlanda: Care?
Domnul V. (in taina): E far' de inima!... si cu toate aceste el nu inceteaza de a juca o comedie sentimentala cu Damele, tot acea comedie si iar aceea, de cand il stiu. Dintai el cearca a trage mila persoanelor, prin destainuirea ce face de nenorocirile sale casatoresti, zicand ca a fost amar inselat in alegerea sotiei sale, caci, departe de a raspunde la dorintele sufletului sau, ea ii intuneca viata prin o gelozie neincetata... etc., etc. Dupa ce a izbutit prin aceasta tactica a insufla compatimire persoanei care il asculta, apoi cauta a castiga increderea ei sub titlu de prieten si, in sfarsit, ii declareaza intr-o zi ca prietenia lui s-a prefacut intr-un amor inflacarat.
Dama cu Ghrlanda (rosindu-se): Carevrasazica, prietenul d-tale e un ipocrit?
Domnul V. (incet si foarte serios): Foarte primejdios! Un om de acei ce am putea numi frantuzeste: un Tartuffe de boudoir.
Dama cu Ghrlanda: Bine, Domnul meu, daca cunosti ca Domnul C. este astfel, cum de te gasesti intr-o legatura de prietenie atat de stransa cu el? Contactul unui asemene ipocrit ar putea inrauri chiar si asupra caracterului d-tale.
Domnul V. (foarte sentimental): Eu, doamna mea, am o inima de acele care raman vesnic curate, si cand ai vroi sa cobori ochii in sanul ei, ai vedea...
(Figura contradansului il sileste sa-si taie fraza si sa se departeze de dama lui, care sta pe ganduri, aruncand asupra lui C. o cautatura trista.) (in vreme ce V. asterne astfel de bine pe prietenul sau in opinia damei cu ghirlanda, C. are convorbirea urmatoare cu dama lui:)
Dama cu Diadem: Pe cine avem de vis-ŕ-vis?
Domnul C.: Pe prietena dumitale cu V.
Dama cu Diadem: A!... imi pare foarte bine. Cum o gasesti? Asa ca-i de tot gratioasa in asta seara?
Domnul C.: Cu adevarat, insa are o nenorocire.
Dama cu Diadem: O nenorocire?
Domnul C.: Dar; are o prietena atat de frumoasa c[...]ntuneca, precum soarele intuneca stelele...
Dama cu Diadem (razand): si luna?
Domnul C. (trist): De ce ai cruzime de a rade, cand departe de a vroi sa-ti fac madrigaluri cu stele si cu luceferi, iti marturisesc cele ce simt in inima?
Dama cu Diadem: Domnule, trebuie sa stii ca cine merge la bal isi lasa inima acasa mai intai, pentru ca sa nu o piarda. Un asemene giuvaier e de prisos aici. Fa mai bine ca prietenul d-tale; fii vesel si nu gandi la alta decat la placerile dansului.
Domnul C.: Prietenul meu e un om lipsit de orice simtire si poate sa guste veselia balului, caci pentru dansul nu-i nimic serios pe lume.
Dama cu Diadem (intrigata): Cat esti de mizantrop! iti calomniezi chiar prietenii!
Domnul C.: Eu?... fereasca Dumnezeu! il iubesc pe V. ca pe un frate, dar nu pot tagadui adevarul. V. considereaza viata ca o calatorie din care cauta sa traga tot soiul de placeri, din treacat.
Pentru dansul femeile sunt ca niste flori bune de cules, de mirosit si de parasit. Amorul il socoate ca o fantezie dragalasa; intr-un cuvant, V. este cel mai nevinovat nestatornic din lume, si il iubesc cu atat mai mult, cu cat imi seamana mai putin.
Dama cu Diadem (pe ganduri): Cine-ar crede ca fiind asa de tanar...
Domnul C.: Tocmai pentru ca-i tanar el nu stie a pretui valoarea simtirilor puternice, care fac fericirea sau nefericirea vietii, cand eu, dimpotriva, gasesc ca cel mai...
(Figura contradansului il sileste sa inghita urma frazei.)
Dupa contradans
Domnul V. (venind iute langa C.): Ei! vorbit-ai in favorul meu?
Domnul C. (strangandu-l de mana): Am facut de tine un portret incantator; dar tu?
Domnul V.: Te-am asternut cumsecade.
Domnul C.: si ce socoti?
Domnul V. (in taina): Socot ca in curand ai sa fii iubit; dar eu?
Domnul C.: si tu, adorat.
Amandoi (veseli): Vivat!... (isi dau bratul si se primbla prin sala cu pas triumfator, aruncand asupra damelor cautaturi ucigatoare.)
Damele (pe canapea, tin urmatoarea conversatie):
-Crezi tu, draga mea, ca prietenia exista intre barbati?
-Nicidecum. Un prieten este dusmanul cel mai de aproape.
-D-apoi ce zici de Orest si Pilad din antichitate?
-Para veche, soro!... fabula... mitologie...
(incep a rade si isi istorisesc convorbirea lor cu V. si C.)
Amandoua (cu un aer razator): Ce prieteni de comedie!
Un salon din Iasi
Un salon din Iasi - Scena 2
Un salon din Iasi - Scena 3
Un salon din Iasi - Scena 4
Aceasta pagina a fost accesata de 1726 ori.
