Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 11

de Vasile Alecsandri

Actul 1


Scena 11

Antohi, Sandu


Antohi: Vere Sandule, vina colea pe scaun, langa mine.
Sandu (se pune pe scaun): Iata-ma-s, cum te mai simti, vere Antohi?
Antohi (oftand): Ei! Sandule! Sandule! s-a apropiat funia de par.
Sandu: Ba sa te fereasca Dumnezeu! Nu-ti meni singur a rau.
Antohi: Ca de-acum oi meni, n-oi meni... tot doi lei s-un ort... Doara ma samt eu cum ma sfarsesc pe mica pe ceas... Mi-a slabit glasul, mi s-a intunecat vederea.
Sandu (aprinde o lumanare): Ti se pare, vere, unde-i prea intuneric in casa.
Antohi (stinge o lumanare): Ba nu-i de-aceea. Ii ca mi s-a implinit sorocul! ... Dar nu ma ingrijesc de mine, Sandule, ca eu mi-am trait traiul si mi-am indeplinit datoriile de parinte si de crestin. Am adunat toata viata mea pentru Polidor, s-acum mor cu multamire ca-l las in lume om cu miile sanatoasa, cu nume laudat si cu avere indestulatoare.
Sandu: Ii lasi tot lui?
Antohi: Tot ce-am agonisit cu sudoarea mea. (Oftand) Hei! vere Sandule, de multe m-am lipsit pentru cel copil in zilele mele! ... dar nu ma caiesc, dragutul! ca incai a fi multamit pe lume si a binecuvanta totdeauna pe bietul tata-sau.
Sandu: Asa se cuvine sa faca daca-i fiu cu durere, ca tu, vere, i-ai fost nu parinte, ci sluga, rob!
Antohi: Apoi, daca mi-i drag! ... daca l-am crescut eu din fase, de cand l-am gasit la usa bisericei din mahalaua noastra, lepadat, degerat de frig, sufletelul! ... Vere Sandule, tu nu stii cei dragostea de parinte, ca ai trait tot holtei.
Sandu: Nu face nimica. Mi-s dragi copiii de mor...
Antohi: Zau? ... vrea sa zica, il iubesti pe ddorasul meu?
Sandu: Cum nu?...
Antohi: Si daca ti l-as lasa tie dupa moartea mea, te-ai ingriji de el, Sandule?
Sandu: Ce fel sa mi-l lasi mie, ca-i mare?
Antohi: Mare, da-i tot copil, fara ispita, nemernic, cheltuitor (Sufla cealalta, lumanare)
Sandu: Dar ce faci, Antohi? ... Ne lasi pe intuneric?
Antohi: Am crezut ca-s amandoua aprinse... m-am inselat; aprinde una... ai chibrituri?
Sandu (aprinzand o lumanare): Cum, Doamne iarta-ma, ca nu suntem hurezi.
Antohi (cu jale): Nu ne cunoastem la fata? Pe amandoua le-ai aprins?
Sandu: Ba, numai una.
Antohi: Destul e una, ca ma supara lumina... Ce-ti spuneam?
Sandu: Vorbeai de Polidor.
Antohi: Asa chitisem, vere Sandule, sa-l las subt epitropia ta, ca sa nu poata risipi averea. El e inca un copil nevinovat! xcrede ca cate paseri zbor toate se mananca. Are nevoie de carma, si am gandit la tine, Sandule. Cred ca nu-i refuza rugamintea unui vechi prieten in ceasul mortii. (Se induioseaza si plange)
Sandu (stergandu-si ochii): Nu, Antohi, nu. Oi face cum ii vrea tu.
Antohi (strangand mana lui Sandu): Iti multamesc din toata inima, frate. De acum pot muri linistit. Ah! Sandule, cand n-oi mai fi, sa va aduceti aminte de mine, sa veniti cateodata la mormantul meu, ca mi-a tresari cenusa de fericire. (Uimindu-se) Dragutul tatii ... n-o sa-l mai desmierd! Numai de asta-mi pare rau ca mor.
Sandu: Da nu fi copil, Antohi; nu te tulbura asa ... Esti barbat! ... nu plange ca o femeie. (Plange)
Antohi: Apoi da, Sandule, daca mi-i jale de dansul, sufletelul! ... ce-o sa fac? Lasa-ma, ca parca ma mai racoresc plangand.

(Mica tacere)

Sandu: Astazi se insoara Polidor?
Antohi: Azi. Acum e dus la biserica.
Sandu: Buna copila ia?
Antohi: Buna; dar nu prea are zestre.
Sandu: Daca i-a placut baiatului...
Antohi: Asa este; i-a placut... insa banii nu strica. Iubirea trece, averea ramane.
Sandu: Ramane, ramane; mai ales daca-i in pamant ... Lasi lui Polidor vro mosie?
Antohi: Ba nu, nici o avere nemiscatoare.
Sandu: Pacat!
Antohi: Am gandit de multe ori sa-i cumpar vro mosioara; insa...
Sandu: Nu te-ai indurat de bani?
Antohi: Cum era sa ma despart de dansii, sarmanii! Ne deprinseseram impreuna de atatia ani! Pare ca nu ma lasa cugetul sa-i instrainez!
Sandu: Si cat ii lasi lui Polidor in numaratoare?
Antohi: Eu, cat ii las? Saracul de mine ... dar unde am ceva?
Sandu: Ian taci, vere Antohi, ca stie o lume intreaga...
Antohi: Ce stie, ce stie? ... Minciuni!... N-am nimic! Is lipit pamantului. (Tuseste)
Sandu: Apoi dar il jalesc pe bietul Polidor.
Antohi (cu voce traganata): Sandule! Sandutule, nu ai vrea tu sa-l faci clironomul tau?
Sandu (sculandu-se): Da de unde se poate una ca asta, Antohi? Eu n-am rude, nepoti de sora?
Antohi: Daca ma iubesti Sandule.
Sandu: Te iubesc, dar pan-acilea.
Antohi (oftand): Ah! ah! nu mai sunt prieteni pe lume! (Cade cu capul pe perna)
Sandu (priumblandu-se turbat pe scena): Si, zau, Antohi, esti gol ca degitul?
Antohi: Gol, gol, pacatele mele! ... ca chiar casa asta in care sed de 20 de ani e a ta, nu-i a mea. M-ai lasat sa locuiesc intr-insa de pomana, de prietenie.
Sandu (pe ganduri): Bietul Polidor! de unde-l credeam bogat, s-agiunga peritor de foame! ... Rau imi pare.
Antohi (desteptandu-se ca din vis): Peritor de foame? cine? ... Polidor, copilul meu?... Odorul meu? ... Odorul meu sa n-aiba nimica de la tata-sau? .. Sandule, Sandule, du-te colea ... in iatacul meu ... ii gqasi un sipet langa pat, un sipet greu.
Sandu: Sa-l deschid?
Antohi: Ba, ba nu. Trage-l incoace de toarta; dar ia seama sa nu rupi toarta.
Sandu: Bine. (Intra in stanga)
Antohi (singur): Sa-i arat eu lui Sandu cum il las eu peritor de foame pe dodorasul tatii... 20000 galebeni in naht neatinsi, toti noi, noisori de-ti iau vederile... Ian sa mai aprind o lumanare ca sa-i vad mai bine, dragutii! (Aprinde o lumanare si stringe pe cealalta) Asa! ... sa fie lumina multa ca sa nu-mi scape nici unul din ochi. Sandule, Sandule...
Sandu (tragand sipetul): Iaca vin; da greu e, frate.
Antohi: Incet, Sandule, incetisor, sa nu-i smintesti. Nu-i hudurca; trage lin; asa, asa. Ada-i aci langa mine ... mai incoaci ... bine. Acum sa vei foame.  (Scoate o cheie din buzunar) Na cheia si deschide ... Nu-i nime in odaie? ... deschide.
Sandu ( deschizand sipetul): Bree!
Antohi (vazand galbenii): A!
Sandu: Toti sunt galbeni?
Antohi: Nu pune mana ... Toti! ... 20000, Sandule! ... 20000, adunati unul cate unul intr-ales, castigati cu sudoare.
Sandu: 20000!
Antohi: Iata-i, juvaerii! ... Rodul unei vieti intregi de lipsa si de truda. Iata-i ... O! comoara dulce si fermecatiare! ... caci nu ma pot scalda in tine ca sa te simt pe tot trupul! ... Nu ma satur sa te ating numai cu mainile ... Nu! ... imi vine sa te sorb. (Se pleaca pe sipet)
Sandu (tiindu-l): Ia seama ca-i cadea, frate.
Antohi: Tine-ma, Sandule, tine-ma ca sa-i pot desmierda si saruta, ca poate acum ii privesc pentru cea de pe urma data ... Am sa mor, iubitii mei, sa mor si sa nu va mai vad! ... Veniti cu mine pe ceea lume, galbiorii mei! ... Nu ma lasati sa plec singur, c-am trait bine impreuna. Nu v-am jartfit pentru  ca sa-mi implinesc poftele. V-am slavit o viata intreaga, s-acum, o! Dumnezeule! sa ma despart de voi! (Exaltandu-se) Nu se poate, nu! ... mai bine luati-mi pelea de pe trup; luati-mi zilele; dar galbenii nu, nu, nu! ... (Il apuca tusa si cade lesinat pe canape).
Sanda (spariet): Antohi, Antohi, vina-ti in simtiri ... Antohi! (Cu groaza) Vai e mine! ... Nu se mai misca! ... A murit! (Alergand nebun la usa din I) Sariti, ajutor, ajutor!

(Se aude afara zgomot de trasaturi)






Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 1
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 2
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 3
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 4
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 5
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 6
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 7
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 8
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 9
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 10
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 11
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 12
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 13
Zgarcitul risipitor - Actul 1 - Scena 14
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 1
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 2
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 3
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 4
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 5
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 6
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 7
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 8
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 9
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 10
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 11
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 12
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 13
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 14
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 15
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 16
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 17
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 18
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 19
Zgarcitul risipitor - Actul 2 - Scena 20
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 1
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 2
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 3
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 4
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 5
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 6
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 7
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 8
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 9
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 10
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 11
Zgarcitul risipitor - Actul 3 - Scena 12
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 1
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 2
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 3
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 4
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 5
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 6
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 7
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 8
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 9
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 10
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 11
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 12
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 13
Zgarcitul risipitor - Actul 4 - Scena 14


Aceasta pagina a fost accesata de 1640 ori.