Cantecul calugarului
de Vasile Alecsandri
Arza-te focul, padure,
s-ai cadea sub o secure!
Arde-ar lemnele din tine
Cum arde inima-n mine,
Sa-mi fac drum pan' la vecine,
si de sus, din manastire,
Unde zac in parasire,
Sa vad carduri de copile
Care ma sfarsesc de zile,
si sa vad pe draga mea
Care m-am iubit cu ea
in copilaria mea.
N-ar avea loc in pamant
si l-ar bate Domnul sfant
Cine m-a calugarit
si de ea m-a despartit!
Eu n-am fost de pustnicie,
Caci am fost de voinicie,
Nici am fost de manastire,
Ci de lume cu iubire,
Ca ma-nchin pe la icoane
Cu ochii pe la cucoane,
si citesc, intorc la file
Cu ochii pe la copile.
Unde vad o fata mare,
Rasa-mi tremura-n spinare,
Unde vad puicuta mea,
Zboara sufletu-mi la ea
Ca roiul la floricea!
Cantecul calugarului
Aceasta pagina a fost accesata de 3265 ori.
