In loc de prefata
de Vasile Alecsandri
(aparuta sub forma unei scrisori particulare, in fruntea culegerii de basme a lui Petre Ispirescu, Legende sau basmele romanilor - 1882)
Mircesti, 1882
Domnule Ispirescu,
Privind la volumul de povesti poporale ce mi-ai trimis la tara, imi pare ca ma aflu in fata cu o comoara pe care as fi perdut-o de mult si am regasit-o intr-o zi de noroc.
Un geniu farmecator iese din cuprinsul lui si vine de ma ia pe aripele sale ca sa ma transpoarte in timpul copilariei mele si in lumea acea mult adimenitoare, locuita de zmei, de balauri, de balauri, de cai nazdravani, de paseri maestre, de Stramba-Lemne, de Sfarma-Piatra, de Feti-frumosi, de fete de imparati cu plete de aur etc., intr-un cuvant de toate minunile ce-mi povestea manca (doica) in noptile de iarna la gura sobei.
Dragalase povestiri, care imi inganau somnul cu visuri incantatoare si care au avut o fericita inraurire asupra inchipuirei mele de cand sint pe lume. Ele au contribuit a ma face poet!
In adevar, aceste fantastice roduri ale imaginatiei poporului roman au un caracter de originalitate, care le ridica mai presus decat basmele altor neamuri, caci sint si inavutite de traditiile mitologice ale anticilor nostri strabuni si viu colorate de razele soarelui oriental. Ele, dar, sint de natura a naste mirarea si admirarea strainilor culti, cre se ocupa cu studiul producerilor intelectuale ale semintiilor rasaritene.
A se interesa de actese basme feerice este un lucru natural; a le feri de nimicinea,la care ar fi espuse cu timpul, este o dorinta patriotica; insa a sti de a le pastra naivitatea poetica a graiului povestitorilor de la sezatori este o opera din cele mai meritorii.
Acets merit l-ai avut d-ta, domnule Ispirescu, si eu te felicit cu toata sinceritatea unui adorator al poeziei poporului nostru pentru modul iscusit cu care ai ales si ai publicat importanta colectie ce ai intreprins cu multa osteneala si mari sacrificii.
Ai facut un bun serviciu neamului romanesc adunand intr-un sireag multime de petre scumpe din averea nationala, un sireag care nu mai este amenintat de a se perde. Recunostinta noastra iti este dar castigata pentru totdeauna. Pretiosul d-tale volum trebuie sa se afle in fiecare casa; caci in el generatiile noua vor invata a cunoaste valoarea inteligentii si a naturei poporului roman.
Cea mai scumpa recompensa pentru d-ta este de a-ti vedea numele legat de comoara povestilor din tara si de a-ti putea zice cu fala ca ai indeplinit o sacra datorie catre Patrie!
Al d-tale servitor si amic,
V. Alecsandri
In loc de prefata
Aceasta pagina a fost accesata de 2245 ori.