La Bucuresti
de Vasile Alecsandri
Canticel comic
(Teatrul infatoseaza piata teatrului. Un impricinat de la Moldova vine tragand un geamantan dupa el)
Mai, mai, mai! Mare coclaura de oras e Bucurestiul ista! ... De azi dimineata, de cand m-au adus pacatele-n el, bat lela pe uliti ca sa-mi gasesc gazda ... Toate hanurile ce poarta nume de oteluri sint pline de arendasi si de deputati. Numai unul mai imi ramane de cercat, Concordia! Dar ce folos! Nu pot da de dansul:
In zadar imblu far-incetare
De-a lung pe poduri, in sus si-n gios,
Nu aflu gazda, si zau! imi pare
Ca-s intr-un haos foarte glodos.
Despre Concordie intrebi pe-oricine.
Dar nu e mijloc sa o gasesti,
Incat, la urma, a crede-ti vine
Ca nu-i concordie-n Bucuresti.
Am fost s-o caut pe la masina
Ce soarbe apa prin guri de foc.
La Cismigiul, mandra gradina,
Care-ti carneste nasul din loc.
Prin tot orasul, la disantata,
Am imblat numai de flori de cuc
Am fost chiar pe la Caimata...
Sii de atunce parca-s nauc.
Catind tot hojma camera buna,
Am agiuns pana la Dealul Sfint
S-am gasit una ... da-n ea s-aduna
Prea multi de oaspeti ce cer cuvant.
In sfarsit, nu stiu; ori in ce parte
Dupa Concordie-am alergat,
Trudele mele au fost desarte,
Caci peste dansa inca n-am dat!
Curioz lucru! La Moldova, cei mai multi fug de slujbe ca de dracul, si aice dimprotiva!! Dovada ca aice fiecare cetatean are ambitia de a servi patria! de a aduce un concurs activ la pasirea neamului romanesc pe calea progresului! ... fiecare vroieste sa fie o roata la carul statului! ... Un car cu mii de roti! ... Cum sa nu mearga rapide? ... Facand aceste reflexii, am iesit din cafinea si, intreband de un trecator unde se gaseste Concordia, el m-au dus prin o multime de uliti paveluite cu glod si de medanuri impodobite cu bivoli, la o casa mare, poftindu-ma sa intru in ea. Intru ... si ce sa vad?... Sint deodata incungiurat de o multime de oaspeti care incep pe rand a mi se recomenda si a-mi face profesii de credinta.De-a lung pe poduri, in sus si-n gios,
Nu aflu gazda, si zau! imi pare
Ca-s intr-un haos foarte glodos.
Despre Concordie intrebi pe-oricine.
Dar nu e mijloc sa o gasesti,
Incat, la urma, a crede-ti vine
Ca nu-i concordie-n Bucuresti.
Am fost s-o caut pe la masina
Ce soarbe apa prin guri de foc.
La Cismigiul, mandra gradina,
Care-ti carneste nasul din loc.
Prin tot orasul, la disantata,
Am imblat numai de flori de cuc
Am fost chiar pe la Caimata...
Sii de atunce parca-s nauc.
Catind tot hojma camera buna,
Am agiuns pana la Dealul Sfint
S-am gasit una ... da-n ea s-aduna
Prea multi de oaspeti ce cer cuvant.
In sfarsit, nu stiu; ori in ce parte
Dupa Concordie-am alergat,
Trudele mele au fost desarte,
Caci peste dansa inca n-am dat!
Am obosit, dar incalte am patruns de multamire, vazand cat de mult e pretuit aice romanismul. La noi in Iasi nu intalnesti decat dughene jidovesti: Leiba croitor barbatesc; Moisi ciobotar femeiesc; Itic paletar militaresc; dar aice, in Bucuresti, vezi tot nume romanesti, de pilda: Romanovici, Romanoglou, Romanopulos, Romanemberg, cafea romana, magazin roman, giurnal roman, pasagiu roman. Incalte esti sigur ca te gasesti in Romania, iar nu in China. Apropo de pasagiul roman, imi aduc aminte de un canticel francez care suna asa:
Dans cette ville ou le pavage
Fait le bonheur du genre humain,
Il est un celebre passage
Apple passage roumain.
On y voit un grand etalage
D'opinions et de couleurs
On y rencontre des frondeurs
Et des principes de passage.
Parfois ... un tel, bouillant de rage,
Y promene son front reveur,
C'est un Brutus, c'est un sauveur,
C'est un grand homme ... de passage.
Parfois aussi, fille peu sage
Y vient vers le declin du jour
Chercer un eternel amour,
Et trouve un amour ... de passage.
Enfin dans cette immense cage
Ouverte au vent de passions
Tout passe, amours, opinions,
Comme des oiseaux de passage.
Fait le bonheur du genre humain,
Il est un celebre passage
Apple passage roumain.
On y voit un grand etalage
D'opinions et de couleurs
On y rencontre des frondeurs
Et des principes de passage.
Parfois ... un tel, bouillant de rage,
Y promene son front reveur,
C'est un Brutus, c'est un sauveur,
C'est un grand homme ... de passage.
Parfois aussi, fille peu sage
Y vient vers le declin du jour
Chercer un eternel amour,
Et trouve un amour ... de passage.
Enfin dans cette immense cage
Ouverte au vent de passions
Tout passe, amours, opinions,
Comme des oiseaux de passage.
De vreme ce pomenii de paseri trecatoare, trebuie sa va marturisesc ca m-am oprit in treacat pe la mai multe cafinele vestite din Bucuresti ca sa ma odihnesc si-n fiecare din ele se beu apa de cea dulce de-a Dambovitei ... Stiti, ceea care, cand o bei o data, nu te mai duci ... s-o bei de-a doua oara. Am zarit cate o masa incungiurata de oameni politici care puneau tara la cale, si alta ... incungiurata de paraponisiti ... Pretutindene am gasit public numeros, amploiati publici si alte lucrui publice si prin urmare m-am incredintat ca in Bucuresti exista ceea ce se numeste viata publica!
Unii dintr-insii cereau reforme
Reforme-n toate ca din topor,
In procedura, in legi, in forme...
Chiar in regimul ... reformator.
Altii, cu fata posomorata,
Oftand mult jalnic, le raspundea
Ca-n tara noastra nepregatita
Orice reforma e forma rea.
Zicand ca-n lume totul se schimba,
Unii cu hapca cereau schimbari
In institutii, in scoli, in limba,
In starea tarii si-n ... alte stari.
Altii atunce, cu-nfiorare
Schimbandu-si fata, strigau mereu,
Ca din schimbare tot in schimbare
Binele-adese se schimba-n rau.
Unii contr-altii porniti de moarte
Vrand sa s-arate buni patrioti,
Cu vorbe groase se luptau foarte
Si-si dau porecla de patrioti.
Dar unii s-altii se acordara
Intr-o unire si intr-un rost
Ca toate-ar merge bine in tara...
Reforme-n toate ca din topor,
In procedura, in legi, in forme...
Chiar in regimul ... reformator.
Altii, cu fata posomorata,
Oftand mult jalnic, le raspundea
Ca-n tara noastra nepregatita
Orice reforma e forma rea.
Zicand ca-n lume totul se schimba,
Unii cu hapca cereau schimbari
In institutii, in scoli, in limba,
In starea tarii si-n ... alte stari.
Altii atunce, cu-nfiorare
Schimbandu-si fata, strigau mereu,
Ca din schimbare tot in schimbare
Binele-adese se schimba-n rau.
Unii contr-altii porniti de moarte
Vrand sa s-arate buni patrioti,
Cu vorbe groase se luptau foarte
Si-si dau porecla de patrioti.
Dar unii s-altii se acordara
Intr-o unire si intr-un rost
Ca toate-ar merge bine in tara...
Daca ar prinde cate un post!
Unul imi spune ca-i tabachere
Plina, ticsita de un tabac
Ce multor nasuri de nalte sfere
Poate sa vie curand de hac.
Altul in mana-i avand o teaca
Striga ca-i singur brav pe pamant,
Caci este gata razboi sa faca
Cu lumea-ntreaga, cu ... mori de vant.
Altul pretinde ca-n Romanie
Soarele-Unirei el l-au aprins!
Si, cand i-abate sa nu mai fie...
Sufla si-ndata soarele-i stins!
Altul se plange ca tara pere,
Ca tot progresul pe loc a stat
De cand el nu mai e la putere,
Ei! om de geniu si om de stat.
Altii in visuri de inaltare,
Se plang de-o parte cu ah! si vah!
Ca mor si sufer de-o boala mare...
Ca troul tarei le sta-n stomah!
De-atate vorbe cam ... destramate
Ma spaimantasem, eram nauc.
Nebuni in fata, nebuni la spate...
Plina, ticsita de un tabac
Ce multor nasuri de nalte sfere
Poate sa vie curand de hac.
Altul in mana-i avand o teaca
Striga ca-i singur brav pe pamant,
Caci este gata razboi sa faca
Cu lumea-ntreaga, cu ... mori de vant.
Altul pretinde ca-n Romanie
Soarele-Unirei el l-au aprins!
Si, cand i-abate sa nu mai fie...
Sufla si-ndata soarele-i stins!
Altul se plange ca tara pere,
Ca tot progresul pe loc a stat
De cand el nu mai e la putere,
Ei! om de geniu si om de stat.
Altii in visuri de inaltare,
Se plang de-o parte cu ah! si vah!
Ca mor si sufer de-o boala mare...
Ca troul tarei le sta-n stomah!
De-atate vorbe cam ... destramate
Ma spaimantasem, eram nauc.
Nebuni in fata, nebuni la spate...
Unde intrasem? ... la balamuc!
(La sfarsitul cupletului, insereaza. Un pazitor de noapte striga: "Cine-i acolo?")
Om bun! Moldovan din tara de sus, de cei cu Unirea! Am cantat si am giucat hora Unirei si acum ma indulcesc de rodurile ei ... Va rog sa giudecati insusi, fara partinire: Pentru o reclamatie in contra prefectului nostru si pentru un proces de nimica la Casatie, am chletuit cu drumul sumetenie de bani; m-am spravalit de trei ori; mi-am frant o coasta la o costisa; m-am inecat pe giumatate in Buzau si, in sfarsit, agiungand dupa septe zile la Bucuresti ca sa-mi cer dreptatea, iata-ma-s inca pe pave, fara adapost si silit de a petrece noaptea pe piata ... (Se pune gios pe geamandan) Ce sa fac? ... Am intrat in hora? Trebuie sa gioc.
(La sfarsitul cupletului, insereaza. Un pazitor de noapte striga: "Cine-i acolo?")
Om bun! Moldovan din tara de sus, de cei cu Unirea! Am cantat si am giucat hora Unirei si acum ma indulcesc de rodurile ei ... Va rog sa giudecati insusi, fara partinire: Pentru o reclamatie in contra prefectului nostru si pentru un proces de nimica la Casatie, am chletuit cu drumul sumetenie de bani; m-am spravalit de trei ori; mi-am frant o coasta la o costisa; m-am inecat pe giumatate in Buzau si, in sfarsit, agiungand dupa septe zile la Bucuresti ca sa-mi cer dreptatea, iata-ma-s inca pe pave, fara adapost si silit de a petrece noaptea pe piata ... (Se pune gios pe geamandan) Ce sa fac? ... Am intrat in hora? Trebuie sa gioc.
Unirea-i sfanta, nu am ce spune,
Dar cand e treaba sa te pornesti
Pentru-o nimica la Bucuresti?...
Ma-nchin, mai vere, cu plecaciune.
Unirea-i buna, nu am ce spune.
Dar cand e drumul greu si glodos
Si te spravale de-ti rumpe-un os?
Ma-nchin, mai vere, cu plecaciune.
Unirea-i dulce, nu am ce spune,
Dar cand Buzaul trebuie sa-l treci
Si chiar la malu-i sa te ineci?...
Ma-nchin, mai vere, cu plecaciune.
Unirea-i scumpa, nu am ce spune,
Dar zece zile, pe-un ger cumplit,
Cand alergi campii neodihnit?...
Ma-nchin, mai vere, cu plecaciune.
Cu toate insa cate le-as spune,
Unirea-i buna si o slavesc
Ce pe-un lucru dumnezeiesc...
Deci ma-nchin iara cu plecaciune.
Dar cand e treaba sa te pornesti
Pentru-o nimica la Bucuresti?...
Ma-nchin, mai vere, cu plecaciune.
Unirea-i buna, nu am ce spune.
Dar cand e drumul greu si glodos
Si te spravale de-ti rumpe-un os?
Ma-nchin, mai vere, cu plecaciune.
Unirea-i dulce, nu am ce spune,
Dar cand Buzaul trebuie sa-l treci
Si chiar la malu-i sa te ineci?...
Ma-nchin, mai vere, cu plecaciune.
Unirea-i scumpa, nu am ce spune,
Dar zece zile, pe-un ger cumplit,
Cand alergi campii neodihnit?...
Ma-nchin, mai vere, cu plecaciune.
Cu toate insa cate le-as spune,
Unirea-i buna si o slavesc
Ce pe-un lucru dumnezeiesc...
Deci ma-nchin iara cu plecaciune.
(Isi ie geamandanul si se duce. Perdeaua cade)
La Bucuresti
Aceasta pagina a fost accesata de 2991 ori.
